Spre deosebire de alte primate, oamenii au o capacitate limitată de a extrage energie din fibrele vegetale şi de a converti proteinele în energie.
În absenţa focului, Homo erectus avea nevoie de o dietă bogată atât în alimente vegetale, cât şi în grăsime animală.
Aşa se face că elefanţii reprezentau vînatul cel mai râvnit. Mai încete decât restul animalelor şi cu o cantitate mare de carne şi grăsime, pachidermele erau ideale pentru hrănirea grupurilor mari de Homo erectus.
Atunci când elefanţii au început să se împuţineze, hominidele a fost nevoit să vâneze animale mai mici şi mai rapide. Astfel, necesarul de energie a crescut, iar ei au trebuit să fie mult mai calculaţi în ceea ce priveşte vânătoarea. Această provocare a favorizat evoluţia hominidelor, manifestată şi prin schimbări morfologice: un creier mai mare şi un corp mai zvelt şi mai agil, aşa cum au oamenii moderni.
Pentru a confirma aceste teorii, oamenii de ştiinţă de la Universitatea din Tel Aviv au comparat informaţiile oferite de descoperirile făcute la două situri arheologice: Gesher B’not Yaakov, care datează de acum 800.000 de ani şi este asociat cu Homo erectus, şi peştera Qesem, datând de acum 400.000 şi 200.000 de ani.
La Gesher B’not Yaakov au fost găsite oase de elefanţi, dar la peştera Qesem, unde nu au fost găsite astfel de dovezi, specialiştii au identificat semne (utilizarea lamelor şi a focului) care indicau existenţa unor hominide mai evoluate, care i-au succedat lui Homo erectus.
Omul modern a evoluat în Africa acum 200.000 de ani, explică dr. Barkai. Cercetările arheologice au scos la iveală că dispariţia din Africa a elefanţilor şi a culturii acheuleene (asociată predominant cu Homo erectus) a coincis cu apariţia omului modern.
Deşi astăzi întâlnim elefanţi în Africa, doar câteva specii au supravieţuit. Mai mult, în siturile ce datează de mai puţin de 200.000 de ani nu au fost găsite urme de elefanţi.
Acum, cercetătorii din Tel Aviv susţin că dispariţia elefanţilor a contribuit la apariţia omului modern.
În plus, dovezile găsite la peştera Qesem aruncă o lumină nouă asupra evoluţiei timpurii a oamenilor moderni. Descoperirile de aici indică apariţia unor comportamente umane noi şi a unui nou tip de hominid.
Sursa: physorg