În prezent, în douăzeci de oraşe din Statele Unite este utilizat acest test, care presupune prelevarea unor probe de sânge de la mamă.
Metodele curente folosite pentru depistarea sindromului Down (amniocenteza – adică analiza lichidului amniotic – şi analiza vilozităţilor corionice) sunt asociate cu un mic risc de pierdere a sarcinii. Prin urmare, doar 2% din femeile americane sunt dispuse să se supună acestui test.
Noua metodă, în schimb, va fi utilizată de un număr mai mare de viitoare mame, lucru care va duce, foarte probabil, la creşterea numărului avorturilor. În SUA, cca. 92% dintre femeile gravide care află că fătul prezintă sindromul Down decid să întrerupă sarcina.
Cu toate acestea, este foarte posibil ca această procedură să nască unele controverse din moment ce multe femei vor opta pentru un avort atunci când vor afla că fătul lor suferă de acest sindrom.
Paul Root Wolpe, director al centrului de etică de la Universitatea Emory, a declarat că în acest fel vom ajunge să trăim într-o lume fără oameni cu sindromul Down – un lucru despre care nu putem spune, deocamdată, dacă este bun sau nu.
Wolpe susţine că, în următorii 50 de ani, este foarte probabil ca testul să evolueze, căpătând capacitatea de a identifica predispoziţia fătului de a suferi de anumite boli, lucru care va influenţa masiv populaţia.
În Statele Unite se nasc anual cca. 6.000 de copii cu sindromul Down, iar în Marea britanie, unul din 1.000 de bebeluşi vine pe lume cu această afecţiune. În România, se estimează că există cca. 30.000 de persoane cu sindromul Down.
Momentan, nu se cunosc foarte bine cauzele care determină apariţia sindromului Down, dar specialiştii spun că un factor important este vârsta mamei. Cu cât mama este mai în vârstă, cu atât şansele ca fătul să sufere de această afecţiune sunt mai mari. În cazul mamelor de peste 45 de ani, şansele de a naşte un copil cu sindrom Down sunt de 1/30.
Surse: Mail Online, SINDROM DOWN Romania