Aurul în superlative şi recorduri

Aurul este metalul cel mai maleabil: poate fi prelucrat în foiţe care ating grosimea unei zecimi dintr-un milimetru.

Aurul este extrem de ductil: o singură uncie de aur, adică aproximativ 28, 349 grame, poate fi prelucrată într-un fir care depăşeşte lungimea de 80 kilometri.

Aurul este unul dintre cele mai grele metale – de aproape două ori mai greu decât plumbul.

• Viitorul minelor de aur
• Cele mai mari zăcăminte de aur din lume

În schimb, este un metal moale; este puţin mai dur decât o unghie umană, dar mai „moale” decât o monedă metalică obişnuită sau decât sticla. De aici, obiceiul -întâlnit pe vremea când circulau bani de aur -, de a muşca o monedă pentru a consta dacă e din aur bun: cu cât conţinutul de aur era mai mare, cu atât dinţii lăsau o urmă mai bine marcată.

Moneda denumită Double Eagle (o monedă americană de 20 dolari), emisă în anul 1933, deţine recordul celei mai scumpe monede de aur din lume: în anul 2002, CNN a anunţat că un exemplar a fost cumpărat în anul 2002, în cadrul unei licitaţii organizate la New York de către Casa Sotheby’s pentru suma de 7,59 milioane USD.

Cel mai mare lingou din lume cântăreşte 250 kilograme şi este expus în Muzeul Aurului din Toi, Japonia.

Cel mai mare inel de aur din lume este aşa-numitul Najmat Taiba sau Steaua din Taiba.

Inelul, lucrat din aur de 21 carate, cântăreşte aproape 64 kilograme şi este împodobit cu 5 kilograme de cristale Swarowski. Costul său, în prezent, este estimat la peste 3 milioane USD.
Pentru realizarea sa, o echipă formată din 55 de bijutieri a lucrat timp de 45 zile.

Cumpărătorul său a dat pe el „doar” 547.000 USD, în anul 2000, când preţul aurului pe pieţele internaţionale scăzuse până la 250 USD uncia.

Steaua din Taiba poate fi admirată la reprezentanţa Kanz Jewellers din Dubai.

Cea mai mare rezervă de aur din lume, aflat sub formă de lingouri, se află oficial în posesia Federal Reserve Bank din New York. În seifurile acestei instituţii se află depozitat circa 25% din rezervele de aur ale omenirii, sub forma a 540.000 de lingouri.

Cu ocazia recesiunii financiare din luna martie 2008, preţul aurului a depăşit suma de 1.000 USD per uncie pentru prima dată în istorie.

Cea mai mare pepită de aur din toate timpurile a fost celebra „Welcome Stranger”, descoperită în mina Moliagal din statul australian Victoria în anul 1869 de către John Deason şi Richard Oates. Măsura 61 cm lungime şi 31 cm lăţime; cântărea iniţial 78 kilograme, iar după prelucrarea de bază, cântărea 71 kilograme de aur cu puritatea de 98,61%. A fost descoperită lângă rădăcinile unui copac, la numai câţiva cm adâncime.

Cea mai mare pepită descoperită cu ajutorul unui detector de metale este „Hand of Faith”. A fost descoperită pe data de 26 septembrie 1980, în apropierea minelor Kingower, tot în statul australian Victoria. Pepita cântăreşte 27, 21 kilograme şi a fost vândută unui cazinou din Las Vegas (numit chiar Golden Nugget – Pepita de Aur) unde este expusă în prezent.

Cel mai mare consumator de aur este India; în această ţară sunt cumpărate anual 800 de tone de aur (în special pentru bijuterii); jumătate din această cantitate este importată, ceea ce face din India şi cel mai mare importator de aur.

Pe primele 10 locuri între ţările care consumă cel mai mult aur strict pentru producţia de bijuterii se află, în ordine: India, China, Statele Unite, Turcia, Arabia Saudită, Rusia, Emiratele Arabe Unite, Egiptul, Indonezia, Marea Britanie.

Aurul produs la nivel mondial este utilizat, la ora actuală, în proporţie de 50% pentru bijuterii, 40% ca investiţii şi 10% în industrie.

În secolul al XIX-lea şi secolul XX, Africa de Sud a fost cel mai mare producător de aur din lume, circa 50% din aurul extras anual provenind de la minele sale. În deceniul 1970-1980, Africa de Sud producea 79% din aurul extras anual în lume.

Începând cu anul 2007, China a detronat Africa de Sud din topul ţărilor producătoare de aur. Dacă din acel moment Africa de Sud extrage anual circa 226 tone de aur, China extrage în medie 276 tone.