Prima numărătoare la nivel naţional a elefanţilor sălbatici din pădurile şi parcurile destinate animalelor sălbatice a consemnat 5.879 exemplare. Estimări anterioare privind populaţia de elefanţi sălbatici indicaseră un număr de 5.350 de indivizi, iar alte numărători efectuate anterior nu acoperiseră întreaga insulă (datorită unui lung război civil care s-a încheiat abia în 2009). Prin urmare, cifrele obţinute prin acest ultim recensământ sunt cel mai exacte care există în acest moment.
Informaţiile colectate în urma recensământului vor fi utilizate pentru a elabora planuri de protejare a speciilor ameninţate cu dispariţia.
Aproximativ 20 de organizaţii care militează pentru protecţia animalelor sălbatice şi-au retras însă sprijinul dedicat recensământului, acuzând faptul că guvernul se foloseşte de ocazie pentru a captura şi domestici elefanţii, aflaţi pe cale de dispariţie, şi a-i utiliza în templele budiste, în turism şi la muncile agricole.
Acuzaţiile au venit după ce ministrul mediului, S.M. Chandrasena, ar fi fost citat spunând că 300 de elefanţi tineri vor fi capturaţi şi predaţi templelor budiste, imediat după recensământ. Elefanţi care poartă podoabe elaborate sunt adesea folosiţi în ceremoniile budiste, în care relicve sacre ale lui Buddha sunt purtate pe străzile oraşului.
Chandrasena a declarat, însă, că a afirmaţiile sale au fost greşit înţelese şi că niciun elefant sălbatic nu va fi capturat.
La începutul anilor 1900, între 10.000 şi 15.000 de elefanţi cutreierau liberi în natură, pe insula tropicală din sudul Indiei. Dar braconajul şi distrugerea habitatului, cauzată de activităţile umane, au dus la împuţinarea lor.
Elefanţii sălbatici intră frecvent în sate pentru a căuta hrană, cotrobăind prin case, distrugând culturi şi omorând până la 50 de oameni în fiecare an. Aproximativ 250 de elefanţi sunt omorâţi anual, în mare parte de către fermierii care îşi apără culturile sau consătenii.
Studiul a fost efectuat folosind metoda cunoscută sub numele de „numărare la locul de adăpat” şi aproximativ 4.000 de muncitori, agricultori şi săteni au supravegheat peste 1.500 de locaţii în toată ţara, în doar trei zile, numărând toţi elefanţii care vin să bea apă din acele locuri.
Numărătoarea anterioară a elefanţilor a fost limitată la anumite regiuni. Un astfel de recensământ, realizat în 1993, a identificat 1.967 de elefanţi, dar a exclus regiunile nordice şi estice ale insulei.
După terminarea războiului civil în acele regiuni, specialiştii care se ocupă de fauna sălbatică au decis că este momentul să întregească număratoarea.