Home » D:News » Au apărut primele dovezi ce arată că schimbările climatice duc la conflicte

Au apărut primele dovezi ce arată că schimbările climatice duc la conflicte

Au apărut primele dovezi ce arată că schimbările climatice duc la conflicte
Publicat: 26.08.2011
Schimbările climatice au fost considerate, de-a lungul timpului, drept un factor catalizator ce a provocat declanşarea anumitor conflicte, printre care se numără şi Revoluţia Franceză din 1789, atunci când foametea provocată de distrugerea recoltelor i-a făcut pe ţărani să se îndrepte spre Paris. Până acum, dovezile în favoarea acestei ipoteze erau considerate superficiale şi anecdotice. Recent, pentru prima dată, un studiu ştiinţific a descoperit o legătură de necontestat între fluctuaţiile climatice şi manifestările violente.

Conform cercetării publicate săptămâna aceasta în jurnalul Nature, ţările tropicale afectate de fenomenul climatic El Niño (caracterizat prin temperaturi extrem de ridicate) sunt de două ori mai susceptibile la a avea parte de tulburări interne, în comparaţie cu perioada în care sunt afectate de La Niña (fenomenul opus El Niño, ce se manifestă prin temperaturi scăzute şi ploi).

Războiul civil şi foametea întâlnite acum în Cornul Africii sunt doar câteva exemple tipice a ceea ce se poate întâmpla atunci când au loc schimbări climatice într-o societate fragilă, susţin autorii studiului.

În mod obişnuit cunoscut sub numele de Oscilaţia Sudică-El Niño (ENSO), ciclul are loc din doi în şapte ani şi durează între nouă luni şi doi ani, provocând pierderi masive în domenii precum agricultura, silvicultura şi pescuitul.

Fenomenul începe atunci când apa caldă se ridică deasupra părţii de Vest a Pacificului tropical şi trece pe partea cealaltă a oceanului. Această parte a ciclului provoacă schimbări dramatice în regimul precipitaţiilor şi al temperaturilor, ducând la perioade mari de arşiţă şi vânturi uscate în Africa de Sud, Asia de Sud-Est şi Australia.

Atunci când ciclul intră în fază inversă, La Niña, apa din estul Pacificului se răceşte, aducând adesea ploaie în aceste regiuni.

Studiul a analizat aceste fenomene în perioada 1950-2004 şi a comparat aceste date cu perioadele conflictelor civile care au avut loc în interiorul graniţelor. Datele au inclus 175 de ţări şi 234 de conflicte, mai mult de jumătate din acestea provocând mai mult de 1.000 de decese.

În ţările a căror cicluri meteorologice sunt determinate de El Niño, riscul declanşării unui conflict civil care să apară în timpul La Niña este de aproximativ 3%. În timpul fenomenului El Niño, riscul se dublează, ajungând la 6%. Ţările care nu sunt afectate de El Niño au un risc de 2%.

Conform studiului, El Niño a jucat un rol în 21% dintre războaiele civile înregistrate în întreaga lume şi aproximativ în 30% dintre conflictele înregistrate în ţările care sunt afectate direct de acest fenomen.

Autorul studiului, Solomon Hsiang de la Institutul Pământului din Columbia, a declarat că El Niño a reprezentat un factor invizibil care a condus la conflicte civile. Prin cauzarea pierderii culturilor, a daunelor provocate de uragane şi prin facilitarea răspândirii epidemiilor, El Niño a contribuit la amplificarea foametei, a şomajului şi a inegalităţii dintre persoane, factori care au ajutat la alimentarea conflictelor.

Cu cât o ţară este mai săracă, cu atât riscul ca El Niño să provoace un conflict intern este mai mare, arată studiul.

„Această cercetare arată, dincolo de orice dubiu, că variaţiile climatice au un impact asupra predilecţiei oamenilor de a intra în conflict, inclusiv în lumea modernă în care trăim”, a declarat Mark Cane, cercetător al climatului la Universitatea Columbia din New York. „E greu de crezut că acest lucru nu se va accentua pe măsură ce planeta va fi afectată de încălzirea globală”, a adăugat acesta.

„Sperăm ca acest studiu va oferi comunităţii internaţionale, guvernelor şi organizaţiilor umanitare informaţii suplimentare care ar putea ajuta, în viitor, la prevenirea crizelor umanitare asociate conflictelor”, au declarat autorii studiului.

Sursa: AFP

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Test de cultură generală. Câte pisici există în lume?
Test de cultură generală. Câte pisici există în lume?
(P) Un derivat al vitaminei descoperite în 1913 este astăzi cel mai studiat ingredient antirid
(P) Un derivat al vitaminei descoperite în 1913 este astăzi cel mai studiat ingredient antirid
(P) Ce indică popularitatea Bitcoin despre direcția economiei românești
(P) Ce indică popularitatea Bitcoin despre direcția economiei românești
(P) Călătorie de Neuitat prin România: București – Râmnicu Vâlcea
(P) Călătorie de Neuitat prin România: București – Râmnicu Vâlcea
Prima fotografie a Telescopului Hubble cu Nebuloasa Crabului din ultimii 24 de ani a dezvăluit mai multe structuri misterioase
Prima fotografie a Telescopului Hubble cu Nebuloasa Crabului din ultimii 24 de ani a dezvăluit mai multe structuri misterioase
Care sunt cele trei culori prin care devenim instant mai atractivi în ochii celorlalți?
Care sunt cele trei culori prin care devenim instant mai atractivi în ochii celorlalți?
Viaţa zbuciumată a celei mai frumoase Prinţese a României. A fost prima femeie căpitan de cursă lungă, s-a căsătorit de două ori şi a sfârşit la mănăstire
Viaţa zbuciumată a celei mai frumoase Prinţese a României. A fost prima femeie căpitan de cursă lungă, s-a căsătorit ...
Poșta daneză oprește distribuirea scrisorilor după 400 de ani
Poșta daneză oprește distribuirea scrisorilor după 400 de ani
„Cel mai sângeros an”: Record de execuții în Arabia Saudită
„Cel mai sângeros an”: Record de execuții în Arabia Saudită
Averea lui Elon Musk a trecut de 700 de miliarde de dolari
Averea lui Elon Musk a trecut de 700 de miliarde de dolari
Zonele din România unde va ninge de Crăciun
Zonele din România unde va ninge de Crăciun
Rocile spațiale antice ar putea deține secretul pentru mineritul de asteroizi
Rocile spațiale antice ar putea deține secretul pentru mineritul de asteroizi
Neuroștiința percepției timpului: de ce creierul simte că orele trec diferit
Neuroștiința percepției timpului: de ce creierul simte că orele trec diferit
Ce anume din ADN-ul centenarilor îi face să trăiască atât de mult?
Ce anume din ADN-ul centenarilor îi face să trăiască atât de mult?
Erwin Schrödinger și „pisica” care a schimbat fizica: povestea unui laureat Nobel exilat de naziști
Erwin Schrödinger și „pisica” care a schimbat fizica: povestea unui laureat Nobel exilat de naziști
Jean-Martin Charcot, omul care a schimbat felul în care înțelegem mintea și creierul
Jean-Martin Charcot, omul care a schimbat felul în care înțelegem mintea și creierul
Inteligența Artificială poate dezvălui bolile înscrise în ADN-ul nostru
Inteligența Artificială poate dezvălui bolile înscrise în ADN-ul nostru
De ce unele cuvinte ne atrag atenția mai mult decât altele? Experții spun că totul depinde de cum sună fiecare
De ce unele cuvinte ne atrag atenția mai mult decât altele? Experții spun că totul depinde de cum sună fiecare