Dacă descoperirea oamenilor de ştiinţă se va dovedi a fi cu adevărat cea mai veche fosilă de pe Terra, acest lucru ar confirma faptul că viaţa a evoluat pe Pământ la scurt timp după perioada denumită Late Heavy Bombardment (perioada în care se crede că valuri de asteroizi s-au ciocnit de Terra, încălzind suprafaţa planetei astfel încât rocile fierbeau, iar oceanele formau o ceaţă incandescentă). Bombardamentul, care s-a încheiat în urmă cu 3,85 miliarde de ani, ar fi sterilizat suprafaţa planetei de orice formă de viaţă incipientă.
Noua microfosilă este descrisă în revista Nature Geoscience de către o echipă de cercetători condusă de David Wacey de la Universitatea Asutraliană de Vest şi Martin D. Brasier de la Universitatea Oxford. Fosila a fost descoperită în gresia aflată la baza formaţiunilor stâncoase din Strelley Pool din Vestul Australiei.
În urmă cu 3,4 miliarde de ani, gresia era o plajă pe una din insulele care începeau să apară la suprafaţa oceanului. Luna orbita foarte aproape de Pământ, formând maree uriaşe. Atmosfera era plină de metan, deoarece plantele încă nu furnizau oxigen, astfel că efectul de seră a dus la încălzirea oceanelor.
Examinând această fosilă cu ajutorul unui microscop, cercetătorii au descoperit că structura acesteia este asemănătoare cu cea a celulelor vii, unele grupuri indicând o diviziune celulară.
Structura celulară a rocilor vechi poate fi înşelătoare – multe s-au dovedit a fi artefacte, formate prin procese nonbiologice. În acest caz, geologii au adunat dovezi considerabile care să demonstreze că structura fosilei este una biologică. Cu ajutorul unei noi tehnologii, aceştia au analizat compoziţia unor puncte mici din structura celulară.
Cristale de pirită se găsesc în jurul microfosilei, acestea indicând faptul că organismele, în lipsa oxigenului, se hrăneau cu compuşi ai sulfului.
Onoarea de a fi descoperit cea mai veche microfosilă a fost mult timp deţinută de J.W. Schopf, un paleobiolog de la Universitatea California din Los Angeles. În anul 1993, doctor Schopf a raportat descoperirea fosilei în vârstă de 3,456 miliarde de ani, ce a fost găsită la aproximativ 33 de kilometri de locul unde a fost descoperită noua fosilă.
Acea descoperire ar fi cu 65 de milioane de ani mai „tânără” decât cea făcută acum, dar în anul 2002 doctor Brasier a declarat că fosilele descoperite de doctor Schopf nu erau de origine biologică, ci doar artefacte minerale.
Articolul din Nature Geoscience nu pretinde că această descoperire este a celei mai vechi microfosilei, această afirmaţie fiind făcută de cei de la Universitatea Oxford în comunicatul de presă ce anunţă descoperirea, doctorul Brasier fiind profesor la departamentul de Ştiinţă a Pământului în cadrul acestei universităţi.
Rocilor care au peste 3,5 miliarde de ani le-au fost distruse structurile celulare, dar şi aşa, urme chimice ale vieţii pot fi încă detectate. Indicatori chimici ai vieţii au fost raportaţi în cazul rocilor care au peste 3,5 miliarde de ani şi care au fost descoperite în Formaţiunea Dresser, Australia, dar şi în cazul rochilor de peste 3,8 miliarde de ani care au fost descoperite în Groenlanda.
Noua descoperire este importantă, deoarece confirmă existenţa vieţii pe Pământ înainte ca atmosfera să conţină oxigen, acum peste 3,4 miliarde de ani.
Sursa: New York Times