Acest asteroid poartă numele de „troian” pentru că îşi menţine
poziţia într-un punct stabil în raport cu Terra. Pentru că
asteroidul şi Pământul se află pe aceeaşi orbită, cele două corpuri
nu se pot ciocni.
În cosmos există un număr foarte mari de troieni, numai Jupiter
având în jur de 5.000. Şi planetele Neptun şi Marte prezintă
fiecare propriile colecţii de astfel de asteroizi. Cu toate
acestea, descoperirea primului troian al planetei Terra a fost
dificilă, deoarece punctele Lagrange (unde un obiect poate fi
staţionar în raport cu Terra) se întind spre Soare. De aceea,
obiectul este vizibil doar înante să răsară Soarele sau după ce
acesta apune, iar până acum strălucirea astrului a umbrit lumina
slabă reflectată de rocă.
Martin Connors şi colegii săi de la Universitatea Athabasca din
Alberta, Canada au folosit un senzor de căldură pentru a purtea
vedea dincolo de crepuscul. Folosind datele înregistrate de
telescopul satelitului WISE (Wide-field Infrared Survey
Explorer), ei au identificat Troianul pe care l-au botezat 2010
TK7.
Calculele efectuate de cercetători indică faptul că
asteroidul va rămâne pe orbită pentru cel puţin 10.000 de ani de
acum încolo, la o distanţă între 20 şi 300 de milioane de kilometri
de noi.
Connors susţine că la fel ca în cazul majorităţii troienilor, de
unde vine şi din ce este alcătuit 2010 TK7 rămâne un mister.
Ar putea fi un asteroid rătăcitor capturat de gravitaţia Terrei
sau o rocă ce datează de la începuturile sistemului nostru solar,
acum 4.5 miliarde de ani. Dacă aceasta ar fi explicaţia,
atunci asteroidul ar fi identic cu rocile care au format planeta
noastră, iar o analiză a sa ne-ar putea explica structura Terrei la
începutul existenţei sale.
Sursa:
NewScientist