Un studiu a pornit de la ipoteza că fiecare cancer este o nouă
specie care, ca orice parazit, depinde de gazda sa pentru a se
hrăni, dar care în mod normal operează independent şi cel mai
adesea în detrimentul gazdei.
Profesorul Duesberg de la Universitatea Berkeley, California,
este de părere că fiecare cancer reprezintă evoluţia unei noi
specii. „În ceea ce priveşte nivelul de complexitate,
cancerul este comparabil cu bacteriile, dar totuşi rămâne
independent, lucru înseamnă că nu depinde de celelalte celule
pentru a supravieţui. El nu poate fi dirijat la fel ca alte celule
ale corpului, se poate dezvolta oriunde, oricând şi necontrolat.
Aceasta este definiţia unei specii. Odată ce o celulă a trecut de
bariera independenţei, ea devine o nouă specie„, a
declarat Duesberg.
Esenţa acestei noi teorii o reprezintă negarea faptului că
tumorile se creează atunci când o mutaţie genetică determină
creşterea necontrolată a unei celule. Cercetătorii susţin că acestă
carcinogeneză este iniţiată de o disfuncţionalitate cromozomială ce
duce la duplicarea, ştergerea, ruperea sau deteriorarea
cromozomilor, alterând astfel echilibrul a zeci de mii de gene.
Rezultatul este o celulă cu proprietăţi noi, adică un nou fenotip
ce reprezintă o specie unică.
Noua idee lansată de profesorul Universităţii Berkeley este
susţinută şi de alţi experţi din acest domeniu. „Cred că Duesberg
are dreptate când critică teoria mutaţiei, susţinută de miliarde de
dolari investiţi în medicamente. Până acum, foarte puţine forme de
cancer au fost vindecate de acestă terapie cu medicamente, şi chiar
dacă ele ajută pacienţii să mai trăiască încă şase sau nouă luni,
cel mai adesea celulele canceroase găsesc o cale să revină”, a
declarat Mark Vincent, oncolog înrolat în programul Regional
împotriva Cancerului din Londra.
Jurnaliştii publicaţiei Discovery au realizat un interviu cu Tak
Mak, unul dintre cei mai buni cercetători pe plan mondial în acest
domeniu. Acesta s-a arătat nemulţumit de faptul că se investesc
miliarde de dolari în industria medicamentelor, iar rezultatele se
lasă aşteptate. Duesberg speră ca noua modalitate de a
privi cancerul să ducă la identificarea unor terapii benefice
pentru bolnavi.
Dat fiind faptul că se pot evidenţia la microscop comozomii
defecţi aferenţi cancerelor aflate la debut, boala poate fi
detectată mai devreme. Testul Papanicolau se bazează pe urmărirea
modificărilor de formă ale celulelor cervicale, acestea indicând
defecţiuni cromozomiale ce ar putea evolua spre cancer cervical.
Cancerul ar trebui să fie tratabil. El există la limita
capacităţii de supravieţuire, menţinându-şi flexibilitatea
evoluţiei genetice şi păstrându-şi capacitatea de a se divide la
infinit. Oncologul Mark Vincent susţine că acesta ar putea fi
înfrânt dacă ar fi „împins de la spate” să evolueze mai rapid decât
acum, astfel încât cancerul să se autodistrugă.
Sursa:
Discovery