Titan s-a remarcat ca fiind singura lună din sistemul
solar cu o atmosferă substanţială, presiunea acesteia fiind cu 50
la sută mai mare decât cea a Pământului. Principalul
ingredient al atmosferei lui Titan este azotul. Până în prezent nu
s-a putut identifica sursa acestui element chimic, necunoscându-se
exact dacă el a fost un element primordial sau unul format
ulterior.
O noua teorie susţine că atmosfera a fost creată acum 3,9
miliarde de ani într-o perioadă cunoscută sub numele de
bombardament masiv tardiv , atunci când aglomerări de
comete au trecut prin sistemul solar. „Un număr imens de comete
s-au ciocnit atunci cu sateliţii acoperiţi de gheaţă, inclusiv cu
Titan,” susţine Yasuhito Sekine de la Universitatea din Tokyo,
Japonia.
Sekine şi colegii săi au bombardat cu proiectile un amestec de
gheaţă cu amoniac, similar cu învelişul lui Titan. Impactul a
convertit o parte din amoniac în azot, iar cercetătorii au
concluzionat că impactul vechilor comete ar fi putut elibera destul
azot pentru a forma atmostera lui Titan.
Atmosfera densă a acestui satelit reacţionează mult mai
lent decât atmosfera Pamantului, datorită faptului că primeşte de
aproape 100 de ori mai puţină lumină solară decît planeta noastră.
Anotimpurile pe Titan durează mai mult de şapte ani pământeni, iar
norii săi se formează şi se mişcă la fel ca cei ai Pământului,
numai că într-un mod mai lent.
Fizicienii de la Universitatea din Granada şi Universitatea din
Valencia, au analizat datele trimise de sonda Cassini-Huygens şi au
dovedit că pe Titan există activitate electrică naturală.
Comunitatea oamenilor de ştiinţă crede că probabilitatea
ca molecule organice, precursori ai vieţii, să se formeze pe
sateliţi sau planete care au o atmosferă cu furtuni electrice este
foarte mare.
Cercetătorii însărcinaţi cu misiunea Cassini, din partea NASA,
au monitorizat atmosfera lui Titan pentru trei ani şi jumătate,
între iulie 2004 şi decembrie 2007, şi au observat mai mult de 200
de nori. Ei au descoperit că modul în care aceşti nori sunt
distribuiţi în jurul lui Titan este foarte asemănător cu modelele
globale de circulaţie, singura diferenţă fiind sincronizarea
(atunci când vine toamna, norii sunt încă vizibili în emisfera
sudică).
„Norii de deasupra lui Titan nu se deplasează odată cu
antotimpurile, aşa cum ne-am fi asteptat. Vedem o mulţime de nori
în timpul verii în emisfera sudică, iar acum, vara pare să se
prelungească mult. Seamănă cu vara indiană de pe Pământ, chiar dacă
mecanismele sunt radical diferite,” a spus Sebastien Rodriguez de
la Universitatea Paris Diderot.
Pe Pământ, perioadele secetoase şi anormal de calde de la
sfârşitul toamnei apar atunci când sistemele de joasă presiune sunt
blocate în emisfera respectivă. Prin urmare, oamenii de ştiinţă
cred că întârzierea schimbărilor de temperatură de la suprafaţa lui
Titan ar putea fi responsabile pentru verile sale târzii.
Iată cum arată atmosfera lui Titan, surprinsă la coborâre de
proba Huygens, în ianuarie 2005:
Sursa:
Daily Galaxy