Ce limbă vorbesc câinii de prerie ?

Câinii de prerie (Cynomys sp.) au fost denumiţi impropriu
„câini” de către primii colonişti americani, deoarece aceste
rozătoare fac parte din aceeaşi familie ca şi veveriţele şi
popândăii, cu care se aseamănă în multe aspecte.

Limbajul lor este specializat într-o singură direcţie – aceea de
a lansa strigăte de alarmă la apropierea duşmanilor naturali sau a
oamenilor. Astfel, aceste rozătoare, care trăiesc în galerii
complicate săpate sub pământ, au câte un ţipăt de alarmă specific
pentru fiecare duşman observat – omul, vulpea, coiotul, lupul,
şarpele, uliul cu coadă roşie sau acvila de munte.

• Un studiu arată că oamenii poate absorbi vitamine direct din aer
• Mulți oameni suferă fără să știe de „ura față de mișcare”

„Câinii de prerie latră, ţipă, scheaună, strigă, se vaită, toate
aceste tipuri de sunete reprezentând o formă foarte sofisticată de
comunicare. De fapt, am reuşit să alcătuiesc chiar un vocabular al
lor, compus din peste 100 de sunete diferite. Rozătoarele sunt
capabile să-şi transmită, pe această cale, informaţii incredibile,
de genul detaliilor referitoare la prădători, precum talia,
culoarea, numărul acestora, sau viteza cu care se apropie de
colonia lor. Am descoperit, cu surprindere, că au strigăte diferite
atunci când văd că se apropie un om înalt, îmbrăcat în pantaloni
albaştri, comparativ cu situaţia în care observă un bărbat scund,
echipat cu un tricou galben”, declară profesorul Con Slobodchikoff
din cadrul Northern Arizona University, un reputat specialist care
a studiat câinii de prerie timp de peste 30 ani.

Sursa: DailyMail