Cercetarile initiale au avut ca scop descoperirea nevoilor
energetice ale balenelor albastre pentru perioadele de imersiune. O
alta descoperire in premiera a vizat faptul ca cele mai mari
animale marine nu stau niciodata sub apa, fara sa respire mai mult
de 11 minute.
Se pare ca scufundarile de mare adancime forteaza balenele
albastre sa consume cantitati sporite de hrana pentru a face fata
nevoilor energetice ale uriasului lor organism, fortat astfel sa
isi depaseasca limitele fiziologice.
Senzorii atasati de cercetatori de corpul balenelor au aratat ca
cetaceele plonjeaza ca niste proiectile pana la adancimea medie de
200 metri. Odata ajunse acolo isi deschid gurile si le umplu cu apa
si krill (crustacee care formeaza hrana balenelor), ridicandu-se
apoi usor la suprafata prin eliminarea progresiva a apei si
retinerea krill-ului care este apoi inghitit.
” Balena albastra are multe falduri de piele si grasime sub
gura. Acesteas e intind inclusiv pana spre abdomen, formand astfel
o extensie cavernoasa si elastica a gurii. Este, daca vreti, ca si
cum noi oamenii am avea o gura care se intinde pana la buric.
Cavitatea bucala a balenei albastre are capacitatea intregului sau
volum corporal. Cu alte cuvinte, in gura unei balene cu o greutate
de 90 tone, incape un volum de apa greu de fix 90 tone”, explica
dr. Robert Shadwick din partea Universitatii din British
Columbia.
Sursa: BBCNews