Hubble – Cele mai impresionante fotografii cosmice (FOTO)

Nebuloasa Vulturului –
Clinica Stelara

• Un nou studiu dezvăluie cum au jucat cometele un rol „major” în apariția vieții pe Pământ
• De la nopți obositoare, la coșmaruri: cum ne dă peste cap consumul de alcool

Uriasul nor de praf stelar se intinde pe suprafata a patru
ani-lumina de spatiu cosmic, o distanta aproximativ echivalenta cu
cea de la Soare pana la cea mai apropiata stea, Proxima Centauri.
Spre deosebire de cantitatea uriasa de spatiu gol care exista intre
aceste doua corpuri ceresti, imaginea de fata prezinta o
multitudine de stele aflate in formare, inglobate in Nebunoasa
Vulturului. Fiecare obiect stelar tanar este un nor condensat de
gaz si praf, care aduna suficienta masa incat sa initializeze o
scanteie nucleara si sa devina o stea. Peste sute de mii de ani de
acum, toate stelele „embrionare” din aceasta fotografie vor elimina
prin explozii praful in surplus din norul originar si vor straluci
intr-un sclipitor cluster stelar.

Nebuloasa Furnal (NGC 2264)
– Aburul de gaz

Materia evaporanda din aceasta imagine este eliminata prin
radiatie ultravioleta extrem de intensa, provenita de la un sistem
solar cvadruplu, cunoscut sub denumirea de Monocerotis S. Cele
patru stele responsabile de fenomen nu au fost prinse in imagine,
dar efectele lor sunt foarte vizibile. Gazul rosu emanat este
hidrogen, materia prima din compozitia stelelor, iar punctele
stralucitoare vizibile sunt creatii tinere, pline de energie. Dara
de lumina alb-albastruie din partea superioara a norului este
lumina stelara reflectata de praf.

Nebuloasa Ochi de Pisica –
Convulsii stelare letale

Asa cum Europa, Batranul Continent, si-a inceput escaladarea
afara din Era Intunecata catre Epoca Iluminismului, care a nascut
Revolutia Stiintifica, la fel si aceasta stea a inceput sa moara.
Initial, floarea de gaz vizibila in imagine se afla in interiorul
stelei, ajutand-o sa lumineze – poate chiar sa ofere lumina zilei
pentru unele planete din apropiere. Apoi, rezerva de hidrogen s-a
consumat si steaua a inceput sa moara. Cu aproximativ 1.000 de ani
in urma, astrula devenit atat de instabil incat si-a eliberat
„maruntaiele” in spatiu, dezvaluind micul punct alb de lumina din
centrul fotografiei. Candva un furnal nuclear incendiar, astazi,
desi inca fierbinte, aceasta stea s-a transformat intr-o pitica
alba.

Nebuloasa Orion – Pestera
gazului stralucitor

Este vorba despre cea mai apropiata de Pamant regiune de formare
stelara masiva. Poate fi observata chiar si cu ochiul liber; perla
rozalie si difuza c are este a doua stea din Centura lui Orion.
Privita prin Telescopul Spatial Hubble, bila isi dezvaluie
impetuoasa forma asemanatoare cu cea a unei caverne plina de gaz si
de stele tinere – 3.000 vizibile numai in aceasta imagine. Unele
sunt giganti cu masa de zeci de ori mai mare decat cea a Soarelui.
Ele si lumineaza gazul din jur, aprinzand „pestera” astfel incat sa
faca vizibile si stelele mai mici, cam de marimea celei care ne
intretine noua viata. Eventual, acest val de stele aflate in stadiu
de dezvoltare, va transforma intreaga constelatie a lui Orion in
stele.

Galaxia 3 C321 – Galaxia
Death Star

Nu orice este inghitit de o gaura neagra. Jetul albastru este un
curent de gaz ce evadeaza exploziv pe distante de sute de mii de
ani-lumina. Provine din vecinatatea gaurii negre supermasive din
inima galaxiei 3C321, formatiunea roz involburata din partea stanga
a imaginii, si erupe printr-o galaxie mai mica, ce se scufunda in
cea mare. Nimeni nu stie exact cum este lansat un asemenea jet
dintr-un loc atat de apropiat de o gaura neagra, desi probabil
campurile magnetice sunt implicate. Din cauza efectului catastrofic
pe care jetul galaxiei mai mari il are asupra celei mici,
astronomii au denumit-o Galaxia Stelei Mortii.

Hubble Deep Field – cat de
departe poate vedea Hubble

Dintre toate imaginile capturate de Hubble, aceasta poarta
pecetea revolutionarului. Pana la momentul respectiv, astronomii nu
stiau de existenta unor obiecte celeste in respectivul petec de
Univers – el parea total gol. Totusi, dupa zece zile de observari
constante, Hubble a revelat mii de galaxii, fiecare gazduind
milioane sau miliarde de stele. Evenimentul a reprezentat un
progres exponential in studierea Universului indepartat,
aratandu-le astronomilor unele dintre primele galaxii formate. A
marcat inaugurarea cercetarilor obiectelor celeste distante si
nevazute si a ilustrat felul in care galaxiile si-au modelat
formele pe parcursul a 10-12 miliarde de ani.

Galaxia Sombrero –
Aprinderea stelara

Se ascunde, cum se spune, la vedere. Are o grosime egala cu o
cincime din cea a lunii pline, fiind prea ingusta pentru ca ochiul
sa o perceapa: Galaxia Sombrero. Semanand cu o palarie traditionala
sud-americana, banda de culoare inghisa care circula in jurul unui
miez este un fluviu consistent de praf; partea alba, stralucitoare,
reprezinta lumina combinata a miliarde de stele. Ii lipsesc bratele
spiralate si intr-o mica masura stele noi se formeaza in straturile
de praf. Astronomii denumesc o asemenea galaxie ” lenticulara”.
Galaxia Sombrero este un membru al constelatiei Fecioarei, o
familie uriasa de 2.000 de calaxii, a caror forta de atractie
gravitationala combinata este resimtita chiar si de galaxia
noastra, Calea Lactee.

Centrul Galactic – In interiorul vartejului

Daca ochii nostri ar putea detecta radiatia infrarosie, atunci
cand am privi spre centrul Caii Lactee ne-am uita spre ceva
asemanator cu spectacolul furibund din imaginea alaturata. Undele
de lumina comune nu pot penetra straturile groase de praf care ne
separa ce vartejul central, dar lumina in infrarosu le traverseaza
cu relativa usurinta. Evidentiind obiecte aflate la distanta mai
mare de 26.000 de ani-lumina, aceasta imagine ilustreaza centrul
aflat la o distanta de 300 de ani-lumina al galaxiei noastre.
Vartejuri si bule de gaz apar si se misca printre miile de stele.
Cele mai masive stele cunoscute din galaxie se afla chiar in
aceasta regiune spatiala. Unele au o masa si de pana la 150 de ori
mai mare decat cea a Soarelu.

Pilastrii nebuloasei
Vulturului – Disparut, dar nu uitat

Inainte sa apara Hubble, stalpii sau crestele evidente din
aceste imagini primeau o interpretare confuza din partea a
nenumarati astronomi. Telesocul le-a identificat insa ca
incubatoare pentru stelele nou-nascute, ascunse in pantece de praf
cosmic. Stim acum ca o explozia unei stele s-ar putea sa le fi
spulberat. Observarile in infrarosu au dezvaluit un nor de praf
fierbinte cu urme de arsuri chiar in spatele stalpilor, indice al
unei puternice unde de explozie stelara. In timpul necesar luminii
prafului sa ajunga pe Pamant, unde de soc are sanse sa fi trecut
prin si sa fi distrus pilastrii. Astronomii vor avea nevoie de
rabdare pentru a testa aceasta ipoteza: lumina distrugerii nu va
ajunge la noi, ca sa avem certitudinea ei pana in urmatorul
mileniu.

Steaua Rosie Supergigantica
V 838 Monocerotis – Strivirea cosmica

Ce se intampla atunci cand doua stele intra in coliziune? Sau
atunci cand o stea inghite o planeta masiva? Asta! V383
Monocrerotis a stralucit colosal in ianuarie 2002. La inceput, s-a
crezut ca este vorba despre o banala eruptie stelara, dar apoi
lucrurile au devenit ciudate. Si-a schimbat culoarea intr-un rosu
aprins, nu a disparut, iar astronomii au inceput sa creada ca este
vorba despre rezultatul unei coliziuni galactice. Nu sunt siguri ce
anume s-a lovit de cea in aceasta stituatie, desi inclina mai
degraba spre coliziunea unei perechi destele decat spre teoria
consumarii unei planete. Straturi intregi de gaz emanat inconjoara
acum steaua, ilsutrand o priveliste minunata si misterioasa.

Telescopul Spatial Hubble –
Ochiul Pamantului

Telescopul Spatial Hubble a revolutionat astronomia si a
capturat atentia publicului. In mai 2009, in parte datorita solicitari
publicului, astronautii au vizitat telescopul pentru a cincinea si
ultima oara inaintea „pensionarii” lui, pentru a-l
restaura. Se spera ca batranul telescop a mai primit in urma
acestei vizita aproximativ cinci ani de viata utila, dar este timp
imprumutat. Atunci cand Hubble se va strica din nou, nu va mai
exista salvare; misiunea sa glorioasa isi va cunoaste finalul.
Atentia se va indrepta atunci spre succesorul sau, Telesocpul Spatial James
Webb, programat pentru lansarea pe orbita in anul
2014, de pe aeroportul spatial european din Guiana Franceza.

Vezi si:

• Imagini spectaculoase: Universul asa cum nu
  ti l-ai inchipuit vreodata
• Imagini unice surprinse de telescopul
  Hubble
• Hubble surprinde in premiera o posibila
  coliziune intre asteroizi

DESCOPERA LUMEA IN CARE
TRAIESTI!

• Pamantul… in imagini
  spectaculoase
• Cea mai frumoasa
  fantana din lume se afla in India (FOTO)
• 50 de lucruri pe care nu le
  stiai despre Hawaii