„Ne-am intrebat de ce Da Vinci a ales un anumit tip de mancare,
si asta pentru eqa nu corespunde textelor biblice”, sustine Bauer.
„De ce a ales painea, pestele, sarea, citricile si vinul? De ce
solnita este varsata in fata lui Iuda? De ce painea este dospita
cand se stie ca evreii din acea perioada nu foloseau decat paine
nedospita?”
Cei patru savanti sustin ca nu vor sa dea apa la moara unor noi
ipoteze precum cele induse de scriitorul Dan brown in deja celebra
sa lucrare „Codul lui Da Vinci”, dar sunt de acord, la unison, ca
pictura contine simboluri contradictorii si, de multe ori, cu dublu
inteles. Spre exemplu, imaginea unei solnite este un simbol al
ghinionului. Dar, se intreaba cercetatorii, ea nu ar putea sugera
reabilitarea, indicand faptul ca Iuda fusese ales pentru rolul sau
si, implicit, absolvit de vina? Si de ce este el singurul personaj
a carui farfurie este goala? Ar putea insemna acest lucru ca, in
loc sa fie singurul personaj malefic din imagine, el este singurul
care si-a inteles menirea?
Pestele care apare in imagini este, evident, un simbol al
crestinismului si al faptului ca Iisus si-a ales discipolii dintre
pescarii ce traiau pe malul lacului Tiberias. Dar nu este clar daca
pestele din imagini este tipar sau hering. Exista voci care sustin
ca tipar, in limba italiana, se pronunta aringa, cuvint care
pronuntat arringa, inseamna indoctrinare. Acelasi cuvant, in nordul
Italiei, se pronunta renga, insemnand cel ce neaga religia.
Dincolo de aceste intrebari, pictura continua sa fascineze, mai
ales dupa restaurarea complexa ce a avut loc intre anii 1979-1999,
restaurare ce a readus in lumina detalii necunoscute de
secole.
Sursa: ScienceDaily
CITESTE SI: