Avatar pe Terra: pamanturile rare sunt seva civilizatiei!

Daca “unobtanium” nu e, nimic nu e

„Explozie! Retragerea”, striga, in mandarina, un pirotehnist.
Cateva secunde mai tarziu, o bufnitura infundata este urmata de o
sfaramare asurzitoare. O suta de metri mai jos, o fasie de piatra
lunga de 200 de metri cade in bucati si cateva camioane masive,
cantarind 172 de tone fiecare, incep sa transporte fragmentele
catre rafinarii, acolo unde pamanturile rare – cunoscute in
industria miniera sub denumirea de „unobtanium” (precum elementul
din povestea filmului Avatar) tocmai pentru ca sunt atat de greu de
gasit – vor fi extrase cu ajutorul acidului si a altor
substante chimice, de natura toxica.

• Premieră în astronomie! O stea binară, detectată pentru prima dată în apropiere de gaura neagră supermasivă…
• Cât de mult „ne putrezește” Internetul creierul? Dovezile sunt tot mai greu de ignorat

Nu este deloc o exagerare afirmatia ca, in lipsa
pamanturilor rare, mare parte din tehnologia secolului XXI s-ar
prabusi sau, in cel mai bun caz, ar cadea intr-o perioada de
stagnare pe termen nelimitat. Orientul mijlociu dispune de
petrol, dar China are pamanturi rare, puncteaza economistul chinez
Deng Xiaoping, considerat drept unul dintre artizanii fabuloasei
ascendente a economiei chineze din ultimii 10 ani. Deng a inteles
importanta pamanturilor rare si a incurajat exploatarea lor. Ca
atare, China produce astazi aproape intreaga cantitate
intrebuintata in lume a acestor elemente – 139.000 de tone in 2008,
peste 200.000 de tone – anul trecut.

Metalele rare au denumiri complicate, ca Neodim, Ceriu,
Disprosiu si Lantan. Fara toate acestea, putem uita de telefoane
mobile, computere, iPoduri, ecrane LCD, masini de spalat,
masini-hibride, camere digitale, lumini fluorescente, rafinarii,
casti, lasere, sonare, radare si chiar de sistemele de ghidare ale
rachetelor, bombele inteligente si rachetele spatiale. Altfel spus,
peste un sfert din noile tehnologii folosesc pamanturi
rare, iar industriile care se bazeaza pe pretioasele
elemente valoreaza, estimativ, aproape cinci mii de miliarde de
dolari, sau 5% din produsul intern brut mondial.

Termenul de „pamanturi rare” se refera la mineralele din care
sunt, in prima instanta, izolate metalele vitale, minerale de oxid
necomune. In ciuda numelui, „pamanturile rare” nu sunt chiar atat
de rare, insa – de obicei – se gasesc in volume foarte mici dispuse
pe suprafate vaste si presupun o post-preocesare complicata, ce
face ca majoritatea depozitelor existente sa fie prea scumpe pentru
exploatare. Mina din Baiyun Obo, Mongolia Interioara, este
binecuvantata cu pamanturi rare combinate cu zacaminte de
fier. Ca atare, pamanturile rare sunt extrase ca proces
suplimentar, prin mana de lucru ieftina. Multumita acestui fapt,
depozitele din Baiyun Obo sunt cele mai viabile din lume.
Localizata in regiunile reci din provincia autonoma chineza
Mongolia Interioara, Baiyun Obo este pentru pamanturile rare ce
este Arabia Saudita pentru petrol.

Noul motor economic al Chinei

Minele si regiunile inconjuratoare sunt privite ca avand
„importanta strategica nationala” si de aceea sunt patrulate de
echipaje politienesti in autoturisme de teren. La o adancime de 200
de metri, la baza craterului minier, o flota de monstri inalti de
doua etaje, camioanele Terex, cele mai mari din China,
transporta cate 168 de tone de piatra continand pamanturi rare la
un singur drum. Patru schimburi de soferi asigura operarea
masinariilor 24 de ore pe zi, 7 zile pe saptamana. Nu este vorba
despre centrul de pamanturi rare al Chinei, ci al intregului
mapamond, declara inflacarat minerul Shang Liqing.

Desigur, metalele „pamanturi rare” au adus bogatii
consistente micului si izolatului orasel minier Baiyun
Obo. Cu cativa ani in urma, drumurile de aici erau niste
poteci noroioase, iar muncitorii traiau in baraci de carpici. Acum,
locuiesc in cladiri de apartamente. Oricine poate scoate bani din
aceste pietre, iar Baiyun Obo este un oras lipsit de cersetori.
Totusi, bunastarea materiala adusa de exploatarea pamanturilor rare
in Baiyun Obo vine mana in mana cu anihilarea totala a mediului si
ecosistemului local si transformarea regiunii intr-o oaza
apocaliptica industriala.

Rafinarii noi, aflate in stadiu incipient de functionare, exista
in vaile joase de la nord-vest de orasul minier. Sunt imprejmuite
de lacuri partial inghetate cu suprafata de pana la un kilometru
patrat, strabatute de darele rosii ale acizilor. Terenul
care le inconjoara este scufundat sub reziduurile otravitoare ale
rafinariilor sau a fost decimat. Solul este marcat de
gropi si transee. Masinarii ruginite cu aspect diabolic sunt
imprastiate prin tot locul. Regiunea se aseamana cu un teatru de
razboi.

Cele mai mari rafinarii de pamanturi rare din lume se
afla la 150 kilometri sud de Baiyun Obo, la periferiile industriale
ale orasului Baotou. Acestea imprejmuiesc cel mai mare lac
de deversare, Baogang – 11 kilometri patrati de deseuri toxice -,
iar cateva sate au fost relocate din cauza poluarii. La o fabrica
de procesare izolata din preriile Mongoliei Interioare, denumita He
Jiao Mu Qu, aflata la aproximativ 50 kilometri sud fata de Baiyun
Obo, acidul sulfuric fierband erupe din crevase. Aerul
toxic plin de sulf inteapa ochii si arde plamanii, iar
hainele muncitorilor sunt pline de arsuri de acid. La capatul unor
conducte centrifuge de otel, mai multe cuptoare spumega o lava
clocotinda avand culoarea lamaii.

Dezastru ecologic – Rosia Montana de China

Frecvent, uniformele muncitorilor sunt arse de acid. Oamenii
primesc manusi si masti, dar acestea nu sunt foarte eficiente,
muncitorii acuzand probleme de respiratie dupa mai multe ore de
lucru. De asemenea, chinezii nu au sporuri pentru munca sub soarele
torid al verii sau in inghetul iernii, iar niciunul dintre ei nu
are asigurare. Salariul este de 1600 yuani chinezesti pe luna,
echivalentul a 700 lei. Practic, a lucra in conditiile
severe si neomenesti de la unele fabrici de procesare este
sinucidere curata prin cancer sigur. Desi guvernul s-a
angajat sa curete si sa consolideze industria pamanturilor rare,
mine si fabrici de procesare mai mici ies adesea in afara legilor.
Este ironic faptul ca foamea de pamanturi rare, discutata
recent in cadrul summitului de la Copenhaga, este generata si de
nevoia de energie verde si sustinuta de grupurile
ecologiste. Decimarea ecologica din Baiyun Obo, cauzata de
extractia pamanturilor rare, este de proportii biblice.

Turbinele eoliene folosesc doua tipuri de Neodim pentru
puternicii lor magneti permanenti. Bateria Toyotei Prius necesita 10 kilograme
de Lantan. Alte componente pentru majoritatea
autoturismelor moderne au nevoie de cantitati mai mici din metalele
rare precum Europiu, Yttrim, Ceriu, Zirconiu, Terbiu, Praseodim si
Disprosiu. In ultimii zece ani, cele 40.000 de tone din
2000 ale pietei globale de pamanturi rare s-au transformat in
200.000 de tone in 2010. In urmatorii cinci ani se estimeaza o
evolutie de peste 300.000 tone pe an.

„Daca omenirea va incepe sa se canalizeze serios pe
tehnologia verde, acest lucru ar putea conduce la o cerere de
pamanturi rare pe care extractorii sa nu fie capabili sa o
satisfaca”, este de parere John Kaiser, din California,
expert minier de 25 de ani in industria pamanturilor rare.
Preturile scazute ale Chinei au sucombat capacitatea restului lumii
sa produca pamanturi rare. Celelalte mine nu au putut rivaliza cu
China la pret. Legile de sanatate si siguranta din Occident sunt
foarte diferite de cele chinezesti. Exista zacaminte de materiale
rare de miliarde de dolari si in teritoriile din Europa sau S.U.A.,
insa momentan, tot atata ar costa si scoaterea lui la lumina..

Monopol hi-tech

In timp ce nevoia mondiala de pamanturi rare se afla in
crestere, cu un procent estimativ de 10% in fiecare an, China a
redus cotele de export in ultimii trei ani. O asemenea
mutare a alarmat gigantii industriali. S.U.A. isi importa toate
pamanturile rare si bunuri in valoare de peste un miliard de dolari
consumate in aceasta tara contin respectivele elemente. Japonia si
Europa scruteaza in toata lumea pentru surse alternative de
pamanturi rare. Totusi, orice noi sisteme si fabrici care sa se
ocupe de extragerea acestora nu vor putea deveni active in mai
putin de 5-10 ani. In prezent, exista numai doua proiecte
miniere pentru pamanturi rare in afara Chinei: Muntele Pass din
California, S.U.A. si Mount Wells din Australia. Niciunul nu va fi
functional mai devreme de 2014.

China pretinde ca ii trebuie pamanturile rare pe care le produce
pentru propriile industrii aflate in plina dezvoltare. In prezent,
consuma aproximativ 60% din productie. Industriasii cred ca
chinezii au devenit zgarciti cu pamanturile rare pentru a-i
determina pe marii jucatori din hi-tech sa-si mute cu totul
fabricile si secretele manufacturarii tehnologice in
China. Tara comunista nu a facut un secret din dorinta sa
de a se transforma dintr-o economie producatoare de low tech
intr-una high tech. In prezent, China domina rezerva de pamanturi
rare si angajeaza sute de muncitori pentru a le scoate la
suprafata. Apoi, pentru rafinare, mai angajeaza cateva mii. Dar
pentru a valorifica intr-adevar bogatia subterana, China isi
doreste sa fie autoare a produselor finale, a intregului lant de
productie a telefoanelor, masinilor si componentelor, moment in
care va putea angaja milioane de oameni in aceasta industrie. Si
cum oficialii de la Beijing trebuie sa suplimenteze 300 milioane de
locuri de munca pana in 2020…

Noua ordine mondiala… chineza?

Guvernele occidentale sunt ingrijorate de monopolul chinezesc
asupra pamanturilor rare, intrucat acestea sunt intrebuintate
inclusiv in sistemele de rachete. Disprosiul, spre exemplu, le
permite acestor sisteme sa functioneze in conditii extreme.
Armata S.U.A. nu vrea sa il cumpere de pe o piata deschisa.
Are nevoie de o aprovizionare garantata, iar acest lucru devine o
problema. Daca China ar fi singurul loc de pe Pamant unde s-ar gasi
pamanturi rare, acest lucru ar putea duce la un razboi
planetar. Problema nu este una imediata, insa criza se
apropie. Producatorii trebuie sa fie preocupati de planul pe termen
lung. Toyota, spre exemplu, nu dispune de o rezerva garantata pe
termen lung a pamanturilor rare pentru bateriile masinilor sale
hibride. Daca compania japoneza doreste sa isi asigure viitorul –
sa produca milioane de masini electrice, ca sa faca miliarde de
dolari -, atunci trebuie sa investeasca intr-o rezerva
garantata.

Presedintele Hu Jintao (dreapta) si prim ministrul Wen
Jiabao (stanga), artizanii boom-ului economic chinezesc

In timp ce manufactorii cauta surse alternative, China isi
cladeste incet si sigur dominatia, constienta fiind de dificultatea
in care pune Occidentul. An Si Hu de la Comitetul Zonei High Tech
pentru Pamanturi Rare Baotau a petrecut recent zece zile in
Japonia, vizitand companiile Hitachi, Panasonic si alti manufactori
de tehnologii inalte. El a comunicat recent publicatiei de afaceri
China Weekly ca japonezii „sunt dependenti de
pamanturile rare. Fara ele, nu pot supravietui. „Daca nu vor putea
pune mana pe material, se vor autoflagela”, a adaugat
specialistul.

In ultimii ani, guvernul chinez a introdus, fortat, toate minele
si rafinariile sub aripa companiei de stat, Boatau Steel, pentru a
gestiona preturile. „Noile cote de export sunt sunt oportune si
necesare. Realitatea este ca pamanturile rare au fost pana acum
ieftine si aleator vandute”. Asa cum rusii se bucura de rezervele
lor de gaze cu care alimenteaza mare parte din Uniunea Europeana,
tot asa China controleaza in prezent rezerva globala de metale
pamanturi rare. Cu toate acestea, aproximativ jumatate din
efectivul de pamanturi rare exista in afara Chinei. „Restul lumii
trebuie sa isi exploateze propriile resurse. China a aprovizionat
deja pe toata lumea cu 90% din pamanturile sale rare. Ne trebuie
pamanturile noastre rare pentru noi insine”, declara intr-o
conferinta de presa, de la inceputul lui martie, purtatorul de
cuvant al Guvernul chinez.

UNOBTANIUM
FACTS:

• Pamanturile rare sunt denumite astfel deoarece, atunci cand au
  fost descoperite, in secolul XIX, in Suedia, au fost considerate
  unele dintre cele mai necomune elemente de pe
  Pamant.

• Studii stiintifice au concluzionat ca pamanturile rare sunt
  relativ abundente in subsolul Terrei. Totusi, costurile
  extrem de ridicate de extragere si prelucrare, plus dezastrul
  ecologic inerent, inseamna ca numai regiunile cu depozite
  bogate – foarte rare – merita exploatate.

• Metalele denumite pamanturi rare sunt prin natura lor
  maleabile. Au, de asemenea, o conductivitate electrica
  ridicata.

• Pamanturile rare sunt extrase din minerale
  comune printr-un proces care implica dizolvarea
  elementelor in diferite lichide – de obicei apa si un solvent de
  natura acida.

• Pana in prezent, oamenii de stiinta au identificat 17
  tipuri de pamanturi rare, fiecare dintre acestea avand o
  importanta vitala in diverse produse hi-tech, de la plasme,
  computere si telefoane mobile, la reactoare nucleare, rachete si
  echipamente de monitorizare seismica.

• Un tip de pamant rar, erbiul, se comporta ca un amplificator
  natural; prin urmare, este folosit in cablurile de fibra optica
  pentru amplificarea semnalului. Terbiul genereaza o schimbare
  intr-un ciurcuit electric atunci cand metalul este compresat; de
  aceea, este amplasat in dispozitivele de monitorizare seismica,
  pentru detectarea miscarii placilor tectonice.

• Pamanturile rare sunt combinate in aliaje pentru a crea magneti
  puternici, folositi in turbinele eoliene. Magnetii sunt o parte
  cruciala a generatoarelor care transforma miscarea fireasca a
  elicelor in electricitate.

• Alt pamant rar, disprosiul, este intrebuintat in multe dintre
  motoarele electrice avansate si in sistemele de baterii ale
  vehiculelor hibride, deoarece magnetii ce contin acest element pot
  fi mult mai usori si, prin urmare, mai eficienti din punct de
  vedere energetic.

• Disprosiul are tendinta de a absorbi neutroni – micile particule
  din atomi care sunt produse in reactiile nucleare. Componentele
  metalice care contin disprosiu sunt folosite in reactoarele
  nucleare pentru a controla rata de disponibilitate a neutronilor.
  Proprietatile magnetice ale aliajelor cu disprosiu le fac
  folositoare si in CD playere.

• Ceriul este folosit in convertoarele catalitice, care reduc
  emisiile de dioxid de carbon ale vehiculelor, in timp ce
  prasedodimiul creeaza culoarea galbana pentru ceramica. In aliaje,
  lantanul netezeste un metal, facandu-l mai usor de gestionat si
  uneori mai durabil.

CITESTE SI:

• Intre a fi si a nu
  fi… Rosia Montana
  
• Cel
  mai mare camion din lume se transforma in
  robot
  
• 
  Cea mai mare groapa facuta de om din Europa este de
  vanzare