Laos 2010 – Expeditia pentru intregirea Stiintei

Expeditia „Laos 2010”, organizata de Asociatia
„Geokarst Aventure” sub egida Federatiilor de Speologie din Romania
si Franta, are ca scop explorarea si jonctionarea in
premiera a marilor sisteme carstice subterane din Masivul
Khammouane, dar si continuarea explorarii raului subteran Xe Bang
Fai, unul din cele mai impresionante sisteme carstice
cunoscute.

„Pe langa obiectivele specifice unei astfel de expeditii, ne-am
propus sa ne implicam si in actiuni umanitare, acordand ajutor
unuia dintre satele izolate din jungla (Ban Non Ping). Mai mult,
vom realiza un film documentar si o serie de prezentari multimedia
cu rol educational”, a declarat Tudor Marin, directorul tehnic al
Federatiei Romane de Speologie si responsabilul acestei
expeditii.

• Aşezările de la capătul lumii
• TOP 10 locuri cu reputatie paranormala

Potrivit acestuia, explorarea speologica presupune
descoperirea, topografierea, studierea si fotografierea noilor
cavitati subterane. La finalizarea studiilor, rezultatele
vor fi puse la dispozitia comunitatilor locale pentru a fi
exploatate, prin captarea de noi surse de apa potabila, turism,
extractia de minerale, protejarea siturilor de interes stiintific
si alte astfel de ramificatii. Pe parcursul celor trei saptamani,
speologii romani vor putea transmite in tara informatii in timp
real, care vor fi preluate de portalul Descopera.ro si comunicate,
mai departe, cititorilor si celor curiosi sa afle conditiile de
desfasurare ale expeditiei.

Cei 11 speologi si scafandri – Ioana Axinte, Mihai Baciu, Elena
Buduran, Philippe Buire, Andreea Cohn, Richard Huttler, Veronique
Leplat, Tudor Marin, Chantal Messiant, Laurent Mestre si Damien
Vignoles – vor explora pesteri si galerii complet
scufundate.

Actiunea se desfasoara in concordanta cu regulamentele nationale
si internationale care definesc cadrul si modalitatile specifice
desfasurarii expeditiilor speologice. Expeditia „Laos 2010”
este urmarea expeditiilor de pregatire din 2006, 2008, 2009 si isi
propune, dincolo de continuarea explorarii unuia dintre cele mai
mari rauri subterane ale lumii, Xe Bang Fai, abordarea obiectivelor
localizate cu acele ocazii.

Bun venit in
Laos!

Republica Democrata Populara Laos are o suprafata de 236
800 kmp si este situata in mijlocul peninsulei Indochina.
80% din suprafata sa este reprezentata de platouri si masive
muntoase, doua treimi din aceasta fiind acoperita de paduri
tropicale. Doar 4% din suprafata tarii este cultivabila. In zonele
izolate din munti, hartile sunt realizate numai pe baza
aerofotogramelor; din cauza dificultatii reliefului, niciun om nu a
pasit vreodata pe aceste meleaguri.

Clima este reprezentata de un sezon ploios (mai-octombrie) in
care ploile sunt abundente, cu numeroase viituri si
inundatii, si de un sezon secetos care cuprinde un
sub-sezon mai racoros (noiembrie-jumatatea lunii martie) si un alt
sub-sezon cu temperaturi ridicate (jumatatea lunii martie-mai).
Zonele calcaroase din Laos sunt numeroase dar cea mai vasta
zona carstica este cea a Patoului Khammouane. Aceasta este situata
in partea centrala a tarii, intre fluviul Mekong si Vietnam si
masoara 290 km lungime si 40 km latime.

Varfurile carstice ating 1146 m, insa in marea
majoritate zonele carstice au o dezvoltare altitudinala ce se
situeaza intre 600 si 800 m. Carstul din Khammouane este un carst
tipic tropical, reprezentat prin piramide calcaroase care sunt
impadurite pe alocuri. Morfologia sa externa si vastele retele de
galerii subterane reflecta foarte bine efectul conditiilor
naturale. Date fiind conditiile specifice de acces impuse de
autoritati, pentru obtinerea permiselor de explorare au fost
demarate formalitatile necesare cu un an inainte de plecarea in
expeditie.

Laosul este una dintre putinele tari din lume in care
cultura si mediul inconjurator n-au fost alterate de civilizatia
moderna. Oamenii sunt foarte deschisi si primitori si cel
mai important este ca nu si-au schimbat traditiile si obiceiurile
stravechi. Prin imaginile foto si video, echipa va incerca sa
surprinda si aceste aspecte ale culturii asiatice, o cultura total
diferita de cea europeana. Dificultatile activitatii explorative
din mediul subteran si din jungla tropicala vor da o nota dinamica
documentarului video.

Exista o zicatoare care spune ca in Indochina,
vietnamezii planteaza orezul, oamenii din Cambodgia il privesc
crescand, iar locuitorii Laosului asculta cum creste
orezul. Desi Laosul face parte din cateva liste triste –
una dintre cele mai sarace tari din Asia, cea mai bombardata tara
din istorie fara a fi implicata in razboi si una dintre ultimele
tari comuniste – acest stat atrage din ce in ce mai multi turisti
prin specificul cultural, ecosistemul nealterat, peisajul deosebit
sau pur si simplu prin modul de viata al localnicilor, cu traditii
si obiceiuri stravechi.

Nu lipsesc pericolele

Zona in care se vor desfasura explorarile speologilor
romani si francezi este cuprinsa intre 200 si 600m
altitudine. Cavitatile explorate pana in prezent sunt
pesteri orizontale de mari dimensiuni – galerii cu latimea de
50-100m m si inaltimea de 60-80 m -, strabatute de rauri subterane
cu debite importante sau avene ce debuteaza cu puturi verticale de
minim 30 m.

Cea mai mare primejdie la care se supun speologii in
aceasta incursiune indrazneata este eventualitatea unor
precipitatii abundente, care ar cauza o crestere nedorita
si neasteptata a nivelurilor apelor subterane, de natura sa
compromita intreaga „misiune” sau chiar mai rau de atat. Un alt
aspect referitor la siguranta il reprezinta expunerea la malarie
dar si ranile. Din cauza climei umede si a altor factori de mediu
din Laos, o plaga pe care in mod normal o neglijam si se vindeca de
la sine in cateva ore sau o zi-doua, in jungla tropicala poate crea
probleme foarte mari, infectandu-se si degenerand intr-o chestiune
foarte serioasa.

De ce?

Unul dintre obiectivele expeditiei este explorarea si
jonctionarea in premiera a marilor sisteme carstice subterane din
Masivul Khammouane folosind tehnicile de scufundare
speologica. In zona satului Ban Thatot se afla pestera
Marie Cassant care aproviozioneaza cu apa o
intreaga regiune. Sursele si pasajele pe care apa circula in amonte
de pestera nu sunt inca deplin cunoscute, ele fiind total inundate.
Accesul la aceste galerii subterane este posibil doar pentru
scafandrii experimentati.

Echipa de speologi va incerca sa dezlege labirintul de
izvoare si sa conecteze galeriile acestui sistem carstic.
In timpul expeditiei de pregatire din 2009 au fost identificate in
zona de nord-est a Khammouane-ului inca trei izvoare carstice
independente de sistemul principal al zonei. Aceste surse vor
constitui obiective de explorare prin scufundare. Noile pesteri
identificate sau cele in care s-au oprit explorarile in anii
precedenti, din zona satelor Ban Tat, Ban Thatot, Ban Vieng sau de
pe Valea Nam Him Boun, vor completa lista obiectivelor din
nord-estul Masivului Khammouane.

Un alt obiectiv al expeditiei este explorarea raului
subteran Xe Bang Fai, un foarte important afluent al fluviului
Mekong de pe teritoriul Laosului. Bazinul de receptie in
amonte de pestera are aproximatitv 1100 kmp, ceea ce reprezinta un
real si continuu pericol in caz de crestere brusca a debitelor.
Parcurusl aerian al raului masoara aproximativ 100 km inainte de
intrarea in pestera. In expeditiile anterioare din 2008 si 2009,
s-au identificat obiective de explorare ce necesita tehnici de
escalada artificiala. Este vorba de galerii de la un nivel
superior al sistemului subteran Xe Bang Fai situate la o inaltime
de aproximativ 100 m pe raul principal.

In 2008 explorarile pe raul laosian s-au oprit la o zona de
galerii complet inundate, zona de sifon in termen speologic, ce va
fi abordata anul acesta prin tehnici de scufundare speologica. Se
vor face observatii biospeologice, geologice, hidrologice,
morfologice si climatice pentru pesterile explorate. Din
potentialele surse de apa pentru satele apropiate, se vor lua probe
pentru analize fizico-chimice. Toate noile descoperiri vor fi
fotografiate prin tehnici specifice de iluminare. Dupa incheierea
expeditiei, echipa va prezenta un raport detaliat al rezultatelor
colectate din teren.

Se intentioneaza contribuirea cu resurse financiare si
materiale la dotarea scolii din satul Ban Non Ping.
Aceasta actiune vine in continuarea ajutorului oferit in anul 2008.
Ridicarile topografice ale sistemelor carstice explorate se vor
materializa in harti care vor fi inglobate in ansamblul Masivului
Khammouane. Acestea se vor corela cu informatiile deja existente de
la celelalte expeditii de explorare speologica din anii anteriori.
Toate informatiile vor fi distribuite autoritatilor pentru a
facilita proiectele de aprovizionare cu apa a satelor din zonele de
interes.

Tudor Marin si
F.R.S.

Bugetul expeditiei pentru cei cinci participanti romani
se ridica la aproape 20 000 euro si va acoperi transportul
pana in Laos, cazarea masa si transportul pe teritoriul Laosului,
cheltuielile pentru obtinerea vizelor de intrare, asigurarea
medicala si de accidente, cheltuielile medicale (consultatii,
vaccinuri si tratament profilactic pentru malarie), cheltuieli
media si de protocol, costurile de expediere a echipamentelor prin
cargo, cheltuielile realizarii expozitiei, echipamentele
individuale si echipamentul colectiv. Bugetul total, atat pentru
participantii romani cat si pentru cei francezi va atinge suma de
60 000 de euro, adunata gratie sponsorilor din ambele tari.

Tudor Marin, liderul partii romanesti a echipei
exploratoare, este director tehnic al Federatiei Romane de
Speologie (F.R.S.) din anul 1997, avand o bogata
experienta in domeniu, acumulata pe parcursul a 20 ani de
activitate. F.R.S. este o organizatie non-profit, ce s-a constituit
prin asocierea tuturor structurilor de profil din Romania, in
scopul perpetuarii traditiei speologice romanesti, marcata in anul
1994 prin aniversarea a 75 de ani de la infiintarea, la Cluj, a
primului Institut de Speologie din lume.

F.R.S. este membra a Uniunii Internationale de Speologie
(U.I.S.), afiliata la UNESCO si a Federatie Speologice Europene
(F.S.E.). De-a lungul celor 15 ani de activitate, F.R.S. a
organizat peste 480 de actiuni de explorare in premiera si cartare
de pesteri, proiecte educationale si de protectia mediului,
initiative legislative, conferinte si congrese, simpozioane si
festibvaluri de fotografie si film, care s-au bucurat de un larg
interes si de o buna mediatizare.

Federatia Romana de Speologie a initiat
numeroase contacte internationale ce s-au concretizat in
organizarea sau participarea la numeroase expeditii speologice in
intreaga lume. Aceasta traditie, performantele de explorare la
nivel international ale Romaniei, cat si bunele relatii cu
speologii francezi, au facut ca tara noastra sa fie partener la
organizarea expeditiei speologice si subacvatice de explorare
franco-romana „Laos 2010”, alaturi de Federatia Franceza de
Speologie.

Povestea de sub
Khammouane

Mult timp Laos-ul a fost foarte putin cunoscut in Occident.
Anumite informatii despre aceasta tara au fost date de cativa
precursori, inclusiv religiosi.

Henri Mouhot, naturalist si explorator francez din secolul XIX,
realizeaza un prim veritabil studiu geografic si stiintific despre
Laos, dar moare de febra tropicala in 1861. Studiul sau nu prezinta
informatii despre carstul laosian. Ulterior, mai multe misiuni sunt
reunite sub numele de „misiunea Pavie” (dupa numele conducatorului
ei Auguste Pavie). Aceasta misiune e formata din topografi,
geografi, geologi, medici, etc. In cativa ani misiunea Pavie a
realizat o harta detaliata a tarii.

Prima recunoastere a carstului din Khammouane, in
ansamblul sau, a fost facuta in 1991 de cativa francezi:
Claude Mouret si echipa sa. Atunci au fost reperate numeroase
fenomene carstice, dintre care pesterile Tham En si Marie Cassan,
dar si diverse pierderi si resurgente ca de exemplu Koun Nam
Hok.

In 2006 o echipa franceza a lui Claude Mouret din care fac parte
Laurent Mestre si Richard Huttler – membri ai proiectului Laos 2010
– exploreaza si topografiaza 15 km de galerii subterane, din care
900 m de galerii total scufundate (sifonate) si 1 km de galerii
post sifon, sub masivul Khammouane. In Tham Phi Seua, pestera cu
cea mai importanta denivelare din tara, +480 m, mai multe intrari
superioare permit accesul la varfuri carstice cu formatiuni de tip
tsingy sau pinacles.

Echipa lui Claude Mouret revine si in 2007 la Xe Bang
Fai si aduce sistemul la un total de 12 km de galerii
explorate. Doi membri ai proiectului Laos 2010, respectiv
Richard Huttler si Tudor Marin, participa in februarie 2008 la
explorarea si topografierea a aproximativ 5 km de noi galerii
subterane ale carstului din Khammouane. In cadrul acestei expeditii
internationale conduse de Charles Ghommhid si Claude Mouret s-au
descoperit si 4 surse, izvoare carstice inecate si mai multe
pierderi. Acestea vor constitui o parte din obiectivele proiectului
Laos 2010.

In ianuarie 2009 Richard Huttler si Laurent Mestre organizeaza o
expeditie de pregatire a proiectului Laos 2010. Rezultatele sunt
importante pentru proiect: 3 sectoare reperate, 6 resurgente
complet innundate care nu au fost niciodata explorate, 3 pesteri
descoperite, 3 resurgente revizitate pentru a dimensiona logistica
necesara.

Despre
speologie

Speologia este stiinta pesterilor sau, dupa cum o
numeste Emil Racovita, „stiinta golurilor subpamantene”.
Ca stiinta multidisciplinara ea renuneste domenii ca biospeologia,
geologia, hidrologia, meteorologia, topografia, arheologia,
palenontologia, sedimentologia, geomorfologia, climatologia si
fotografia, care incearca impreuna sa aduca la lumina tainele
pastrate in intunericul pesterilor.

Explorarea speologica rezida in descoperirea, topografierea,
studierea si fotografierea noilor cavitati subterane. La
finalizarea studiilor, rezultatele sunt puse la dispozitia
comunitatilor locale pentru a fi exploatate: captarea noilor surse
de apa potabila, exploatare turistica, extractie de minerale si
altele.

Deseori, muntii in care se ascund aceste cavitati sau pesteri se
afla departe de drumuri sau de orice asezare omeneasca. Pentru a le
putea explora trebuie parcurse zone accidentate in paduri
tropicale, in cea mai mare parte virgine. Astfel, angajamentul
acestor explorari este foarte mare datorita izolarii si lipsei unor
posibilitati reale de interventie sau salbare din mijlocul
salbaticiei.

Studii paleontologice
cavernicole in Romania – Dr. Vlad Codrea

„Inceputurile observatiilor paleontologice legate de
grotele si cavernele Romaniei pot fi deja consemnate destul de
timpuriu: poate fi astfel mentionat Petrus Ranzanus (secolul XVI),
care pentru a explica acumularile – uneori, considerabile – de oase
de urs de caverna din unele pesteri ale Carpatilor, se referea la
potopul biblic. Un secol mai tarziu, Georgius Vette
observa la randul sau osemintele aceluiasi mamifer, ilustrand
intr-una dintre scrierile sale un asemenea craniu.

Cercetarile paleontologice aferente domeniului spelean au
continuat de o maniera destul de inegala, diferentiat, in functie
de fiecare provincie istorica in parte: mai dinamice in
Transilvania, cu evolutii mai lente in Muntenia si Moldova.
Explicatia acestor tendinte este simpla, daca este sa ne gandim ca
prima dintre provinciile enumerate concentreaza majoritatea
terenurilor calcaroase din tara, asadar implicit si cel mai mare
numar de abriuri, pesteri si avene.

Secolul XIX, la fel ca si inceputurile celui urmator, au
cunoscut o efervescenta a cercetarilor din pesteri. De exemplu,
universitarul clujean Anton Koch a studiat situl de la
Somesul Rece, bogat in fosile de Capra ibex. Desi arheolog ca
formatie, transilvaneanul Marton Roska a descoperit adeseori cu
prilejul sapaturilor din pesterile Ardealului fosile de mamifere
mari cuaternare, pe care de altfel le-a consemnat in scrierile
sale.

Cea de a doua jumatate a secolului trecut a fost si cea mai
prolifica in rezultate, gratie indeosebi sapaturilor efectuate de
echipele Institutului de Speologie „Emil Racovita” din Bucuresti.
Costin Radulescu, Petre-Mihai Samson si Elena
Terzea au consacrat o intreaga serie de cercetari in
pesteri din intreaga tara, focalizand atentia asupra asociatiilor
de micromamifere pleistocene. Alte contributii revin lui Vlad
Codrea, Emanoil Stiuca, Alexandru Petculescu, Catalin Petrea,
Alexandra Paunescu (mamifere cuaternare din Transilvania, Oltenia
si Dobrogea), Eugen Kesler si Erika Gál (pasari fosile) sau Márton
Venczel (amfibieni si reptile mici).

In ultimii ani, au fost incepute cercetari la Pestera cu
Oase (Banat), sit care a furnizat resturi extrem de vechi
ale omului modern din aceasta parte a continentului european,
studiate de Erik Trinkaus si numerosii sai colaboratori”.

Surse foto: Richard Huttler & Tudor
Marin

RAMAI PE DESCOPERA.ro pentru a fi la curent cu
mersul expeditiei. Site-ul nostru te va tine la curent cu cele mai
noi stiri despre Expeditia Laos 2010.

CITESTE SI:

• 
  Cea mai mare pestera din lume a fost descoperita in
  Vietnam
• 
  S-au descoperit sase kilometri de pesteri in Insula
  Pastelui
• 
  Foto. Cea mai mare pestera britanica ar „inghiti” cu
  usurinta o catedrala