Ce au in comun doua filme ca Wag the Dog (Inscenarea) si Matrix? Primul, un soi de manual de utilizare al asa-numitei “media-imposed-simulation”, a fost turnat in 29 de zile cu un buget de 15 milioane de dolari, unul destul de mic pentru standardele hollywoodiene, in pofida numelor “grele” de pe afis, de la cel al regizorului Barry Levinson la protagonisti, Robert De Niro si Dustin Hoffman. Al doilea, este o super-productie in adevaratul sens al cuvantului, abunda in efecte speciale si pune in scena o “neural-interactive-simulation”. Ambele ilustreaza insa de minune cele doua directii principale de abordare a teoriilor conspiratiei in cinematografie.
Pe de-o parte ideea (nu chiar atat de stiintifico-fantastica) ca niste puteri oculte (serviciile secrete, guvernul, multinationalele) manipuleaza ceea ce stim despre lume; pe de alta parte, teoria cu siguranta mult mai fantezista ca lumea asa cum o cunoastem (sau o parte importanta din ea) nu ar fi altceva decat o fictiune, o constructie, o reprezentatie pusa in scena special pentru noi si evident, in detrimentul nostru. Titlurile din prima categorie sunt o sumedenie si in ultimii ani succesul lor a crescut exponential: cum ar fi, de exemplu, cazul X-Files (Dosarele X), mai intai serial de televiziune, adaptat ulterior pentru marele ecran, cu ai sai oameni in negru, mistificari CIA, intoxicari si inselatorii mediatice.
Tot in acest sens, exemplar inca de la titlu poate fi considerat si The Conspiracy Theory (Teoria Conspiratiei), cu un Mel Gibson interpretand personajul principal caruia, pe parcursul filmului, ii sunt confirmate cele mai paranoice si mai improbabile temeri; sau din genul comediei, Men in Black (Oamenii in Negru). Din cea de-a doua categorie fac parte in principal filme SF, dar pana la urma si povesti aflate “la granita”: este cazul lui The Truman Show in care, intr-o apoteoza a paroxismului conspirationist, toata lumea comploteaza in spatele unui singur om, intr-o perfecta si perversa fuziune a simularii interactive cu cea impusa prin media.
“– Ce-si mai aminteste lumea despre raboiul din Golf? O bomba amplasata intr-un canal de aerisire. Lasa-ma sa-ti spun ceva: eu eram acolo cand s-a filmat scena respectiva cu o macheta de 30 cm asamblata din Lego.
– Spui adevarul?
– Cine naiba mai stie?” (din Wag the dog)
Wag the dog
O satira ce contine exact atata realism cat sa fie plauzibila; te face sa razi si te pune pe ganduri (ce-i drept. in ultima vreme devine din ce in ce mai greu pentru satira sa o ia inaintea realitatii.) In film, povestea incepe tocmai cu presupusul tete-a-tete amoros dintre presedinte si o tanara in Biroul Oval. Pentru evitarea reverberatiilor negative ale unui scandal sexual survenit in ajunul alegerilor, se reuneste imediat comitetul de criza si este chemat expertul in manipularea mass-media, doctorul Conrad Brean (Robert De Niro). El va pune imediat lucrurile la punct: il va sfatui pe presedinte sa-si programeze o vizita prelungita in China si va antama, cu concursul lui Stanley Motss (Dustin Hoffman), celebru producator hollywoodian, diversiunea unui razboi cu Albania. De ce Albania? “De ce nu”, cum spune Conrad Brean; nimeni nu stie unde se afla, nimanui nu-i pasa si poti sa spui orice despre ea. Jocurile sunt facute, iar intreaga America se va considera amenintata de Albania. Apropos, ati observat ca fata cu care presedintele este acuzat ca ar avea o relatie in Wag the Dog poarta un beret negru? Este Monica Lewinsky din perioada sexgate-ului lui Clinton (declansat dupa turnarea filmului, dar inainte de lansarea lui in cinematografe). Coincidenta? Semn? Mesaj?
“Reteta” unei conspiratii? Se ia un fapt epocal, de genul asasinarii lui JFK sau debarcarea omului pe Luna (filoanele cele mai “fecunde” sunt prezentele extraterestre pe Terra tinute in secret de autoritati, conventiile Illuminati-lor care conduc lumea din umbra, bolile create in laborator, conspiratiile satanice pentru evocarea raului prin mesaje inscriptionate invers pe discuri rock). Se pune fantezia la treaba, si se speculeaza atat asupra evenimentului in sine si a efectelor lui, cat mai ales asupra potentialului beneficiar; ideale in ceea ce priveste atribuirea paternitatii sunt servicile secrete si lobby-urile criminale. Mai comod, acestea pot fi denumite generic “Ei”. In continuare, orice eventuala obiectie poate fi respinsa fara drept de apel: autorii nu se poate sa nu aiba vreo legatura cu “Ei” . Iar forta teoriilor conspiratiei sta tocmai in imposibilitatea verificarii lor.
“Destinul tuturor noilor adevaruri este sa se nasca ca erezii si sa moara ca superstitii”. (Aldous Huxley)
Exista un numar aproape infinit de “legende” urbane in circulatie. Unele simpliste precum cea a sistemului de canalizare al orasului New York “infestat” cu crocodili orbi sau cea conform careia ambientalistii ar zbura in elicoptere deasupra padurilor pentru a arunca vipere in pungi de plastic, usor de demontat, in pofida faptului ca persista cu tenacitate. Cand vine insa vorba despre teorii stiintifice sofisticate lucrurile se complica. Exista o versiune oficiala dar si multe altele, mai mult sau mai putin subversive (exista petrol din abundenta, nu petrolul este pe terminate; SIDA este declansata de retrovirusul HIV, nu retrovirusul nu are nicio legatura). Ce sa crezi?
Mai bine te intorci la fictiune: “De ce da un caine din coada? Pentru ca este mai destept decat coada. Daca ar fi coada mai desteapta, ar da ea din caine”. (Wag the Dog)
Matrix
Anul 1999. Sau cel putin asa credea hackerul Neo, pana va descoperi ca intreaga lume din jurul lui nu este decat o constructie elaborata de sisteme de inteligenta artificiala. In realitate (?!), ne aflam in 2200 si oamenii traiesc fara sa stie in interiorul “matricei”, o lume in totalitate virtuala, proiectata bineinteles pentru a-i aservi fara ca ei sa-si dea seama.
“-Te controleaza.
– Cine?
– Asculta si-atat. Stiu de ce esti aici. Stiu ce ai facut… de ce nu mai poti dormi, de ce traiesti singur si de ce stai noapte de noapte in fata computerului. Il cauti. Stiu pentru ca si eu pe vremuri il cautam. Cautam un raspuns. Intrebarea este cea care ne ghideaza. Intrebarea te-a adus aici. Tu cunosti intrebarea, dupa cum si eu o cunosteam”.
– Ce este Matrix?
– Raspusul este acolo, afara, te cauta. Te va gasi, daca vei vrea.” (Matrix)
In ultima instanta, noul paradox al industriei comunicatiilor de masa pare a fi tocmai extraordinara proliferare a ezoterismului de consum. Unul dintre parintii pasihanalizei, Carl Gustav Jung, spunea ca omul are nevoie de secrete si avand in vedere ca despre secretele adevarate nu are nici cea mai vaga idee, isi fabrica singur unele false. Mai in zilele noastre, Umberto Eco, unul dintre marii specialisti in consumul cultural de masa, afirma intr-un editorial intitulat “Sindromul complotului” (aparut in L’Espresso) ca in viata de zi cu zi nu exista nimic mai transparent decat complotul si secretul. “Comploturile si secretele, daca nu ies la suprafata, ori erau comploturi incompetente, ori secrete lipsite de continut. Forta celui care anunta ca poseda un secret nu sta in a tainui ceva, ci in a convinge ca exista un secret. In acest sens secretul si complotul pot fi arme eficiente tocmai in mainile celui care nu crede in ele.”
__________________________________________________________________________
REVINO MAINE PENTRU UN NOU EPISOD DIN MARATONUL DESCOPERA TEORIA CONSPIRATIEI! Nicio conducere a unui casino nu va recunoaste vreodata autenticitatea unei asemenea suspiciuni, insa daca metoda s-ar dovedi intr-adevar eficienta, n-ar exista casino in lume care sa nu cumpere serviciile unui cooler. Coolerii reprezinta mai degraba o legenda urbana, dar nu este surprinzator faptul ca ideea existentei lor persista obsesiv in mintea unor jucatori impatimiti. In principiu, coolerul este o persoana aparent civila care se plimba, tot in aparenta, la intamplare pe coridoarele unei sali de casino, cu misiunea precisa de a compromite reusita de castig a jucatorilor norocosi.
Citeste si episodul anterior: Grupul Bilderberg – Adevaratii stapani ai Americii
In luna aprilie, DESCOPERA.ro te invita sa urmaresti un nou serial de articole – maratonul DESCOPERA TEORIA CONSPIRATIEI – in care vei (re)descoperi franturi din istoria recenta si mai indepartata dintr-o perspectiva inedita, la care poate nu te-ai gandit niciodata. Aboneaza-te la Newsletterul DESCOPERA pentru a nu pierde niciun episodl!