Povesti de demult si de astazi

In vechea cultura romaneasca stiutori de carte se aflau cu adevarat putini. Tarani, ciobani, targoveti, boieri mici sau mai mari, calugari sau preoti chiar, erau, in marea lor majoritate, analfabeti. Ei au creat o cultura pe care o numim indeobste orala. Dar a citi nu a fost intotdeauna o experienta tacuta, petrecuta in singuratate, iar oralitatea nu a fost cu totul situata in afara scrierii si lecturii. In vremurile vechi, existau carti citite cu glas tare de catre un cunoscator de slove si ascultate si comentate de grupurile adunate la sezatori sau hramuri, povestite si repovestite mai apoi, iubite si respectate, lasate mostenire urmasilor ori pastrate langa icoana. Pe aceste carti savantii de mai tarziu le vor numi populare. Religioase sau laice, pline de aventuri fabuloase sau mistice, pilduitoare sau vesele, au participat la formarea ideilor si imaginilor despre lume, viata, iubire, moarte si Dumnezeu ale oamenilor de atunci. Pe unele le regasim printre contemporanii nostri. Vom citi la randu-ne cu glas tare texte vechi pline de savoare si aventuri pana la capatul lumii, vom asculta basme si legende, vom incerca sa ne situam fata de textul scris asemeni oamenilor de demult.
Iata temele celor opt ateliere:

1. A existat o cultura comuna taranilor, targovetilor si boierilor, laicilor si a clericilor, o cultura creata Intre tacerea scriiturii si vocea galagioasa a oralitatii
2. Cum erau scrise, desenate, citite, ascultate si privite vechile texte, intr-o vreme in care nu existau drepturi de autor si nici prea multi stiutori de carte
3. O istorie fabuloasa despre cum a cucerit Alexandru Macedon lumea, a ajuns la Rai si despre cum a murit. Fantanile din care a baut apa si urmele copitelor calului sau pastrate pana in zilele noastre
4. In care se arata despre minuni si despre alt fel de luptatori, ce s-au lepadat de lume
5. Celelalte taramuri
6. Inorogul, salamandra, pasarea phoenix si alte animale
7. Cerul, podoabele lui si credintele in soarta
8. Protectie, mediere intre lumi, blesteme si alte rosturi magice ale cartilor si ale gestului scrierii

• Al doilea vaccin împotriva variolei maimuței, aprobat de OMS
• Chatbotul Google Gemini a primit o funcție de „memorie”

Despre toate acestea vom vorbi nu doar din carti, ci si din traditia folclorica. Laura Jiga Iliescu este Cercetator principal gradul II in cadrul Institutului de Etnografie si Folclor “Constantin Brailoiu”, Academia Romana. A absolvit Facultatea de Litere, specializarea romana-portugheza, Universitatea Bucuresti. A urmat cursuri de studii aprofundate specializarea etnologie si folclor, cu dizertatia: Conduita etica eroica in cantecul epic romanesc, coordonator dr. Pavel Ruxandoiu si studii doctorale, domeniul filologie, specializarea folclor, la Universitatea Craiova, cu teza: Influenta ale cartilor populare asupra credintelor despre Blajiini, In spatiul romanesc, coordonator dr. Sabina Ispas.