Centura si cascheta lui Orion

Asezat chiar pe ecuatorul ceresc, uriasul Orion este cel mai usor de recunoscut dintre toate constelatiile, fiind vizibil din orice oras sau catun locuit de pe glob. Supranumit Vanatorul, el seamana cu un om ridicat in picioare si strans bine la mijloc cu o „centura” formata din trei stele azurii: Alnitak, Alnilam si Mintaka. Recunoscut de toate culturile antice, Orion a fost imaginat de sumerieni ca fiind un pastor, chinezii i-au dedicat una dintre „casele” Lunii, iar bastinasii australieni l-au asemanat cu o canoe. Totusi, majoritatea popoarelor l-au perceput ca pe un vanator. Cea mai faimoasa interpretare vine, insa, din Egiptul antic, unde cele trei stele din centura lui Orion au fost asociate zeului mortii si al vietii de apoi, Osiris. Complexul de piramide de la Gizeh figureaza o harta a cerului proiectata pe Pamant. Marea Piramida a lui Keops, Piramida lui Kefren si cea a lui Mykerinos sunt dispuse aidoma celor trei stele din centura Vanatorului. Semnificatia acestei corespondente a fascinat multi savanti si inca mai naste teorii legate de misterul piramidelor egiptene.

Nebuloasa Orion

• Iată cum o simplă cană cu ceai poate deveni un detector de particule!
• Pentru prima dată în istorie, astronomii au fotografiat îndeaproape o stea din afara galaxiei Calea Lactee

Privita de pe Pamant cu ochiul liber, constelatia Orion ne dezvaluie cateva dintre tainele sale. In primul rand vom observa doua stele foarte stralucitoare, una rosiatica, pe umarul stang al Vanatorului, iar a doua albastruie, reprezentand calcaiul lui drept.. Prima stea se numeste Betelgeuse si e o giganta rosie, de 1.000 de ori cat Soarele nostru. Este atat de mare, incat, daca s-ar afla in locul Soarelui, ar inghiti atat Pamantul, cat si planeta Marte. Dar soarta lui Betelgeuse este pecetluita: la un moment dat, va deveni o supernova. Situata la mai putin de 650 de ani-lumina de noi, explozia ei ar putea depasi in luminozitate Luna. Daca ne-am afla pe planul axei de rotatie a giganticei stele, radiatiile gamma aruncate in spatiu de catre viitoarea supernova ar fi fatale pentru ecosistemul fragil al Terrei.

Cealalta stea este Rigel, a sasea ca stralucire de pe bolta si una dintre cele mai importante repere pentru navigatia din secolele anterioare. Si Rigel este o stea iesita din comun, fiind de 40.000 de ori mai stralucitoare decat Soarele nostru. La sud de centura din trei stele a lui Orion, acolo unde se spune ca sta sabia personajului mitologic, putem zari unul dintre cele mai fotografiate si mai atent studiate obiecte celeste. Vorbim desigur despre Marea Nebuloasa din Orion – M42 cum a fost ea codificata de catre astronomi. Privita cu ochiul liber, din afara oraselor, nebuloasa apare ca un nor alb-rosiatic. Daca o priviti printr-un binoclu, nebulozitatea ei va va aparea drept evidenta, iar daca veti folosi un telescop, M42 va va dezvalui o imagine unica: un nor alburiu brazdat de zone intunecate, impuns din toate partile de luminile insistente ale stelelor pe care le invaluie. In fapt, zona la care va uitati este cea mai apropiata infirmerie de stele. Telescopul Hubble urmareste in prezent peste 800 de corpuri ceresti situate in norul nebuloasei, incins la peste 10.000 de grade Celsius. Cunoscuta inca de pe vremea mayasilor, Nebuloasa Orion i-a prilejuit telescopului Hubble o descoperire extraordinara, lasand pentru prima data sa se observe formarea discului planetar la stelele tinere, din care se pare ca a luat nastere si Sistemul Solar. Acest lucru a fost observat la mai bine de 200 de stele.

Obiecte din Orion

Pe langa M42, o sumedenie corpuri ceresti fascineaza in vecinatatea celebrei nebuloase. Chiar deasupra ei se afla M43, o nebuloasa despartita de M42 printr-o zona mai intunecata. La nord de cele doua, se afla un obiect interesant, imposibil de vazut cu ochiul liber, dar care in fotografii arata extrem de spectaculos: The Running Man Nebula sau Nebuloasa Alergatorul. De fapt, Nebuloasa Orion face parte dintr-o retea mult mai vasta, denumita Norul Molecular Orion. Acesta include Spirala lui Barnard, Nebuloasa Cap de Cal, Nebuloasa Flacara, M78 si Nebuloasa Cap de Vrajitoare. Asezata la loc de cinste pe una dintre copertile revistei Descopera din urma cu cativa ani, Nebuloasa Cap de Cal poate fi zarita, printr-un telescop puternic, in imediata vecinatate a stelei Alnitak, prima din partea stanga a centurii lui Orion. La est de aceasta celebra nebuloasa obscura (iata ca in astronomie cei celebri pot fi si obscuri), identificam, tot printr-un telescop puternic, dintr-o zona fara poluare luminoasa, Flame Nebula sau Nebuloasa Flacara. Aceste ultime obiecte ceresti alcatuiesc in opinia mea cea mai spectaculoasa zona de pe bolta accesibila unui fotograf cu instrumente semiprofesionale. In plus, daca doriti sa va testati acuitatea vizuala si precizia instrumentelor optice, va recomand sa observati cele patru stele din inima Nebuloasei Orion. Daca reusiti sa le distingeti separat, veti sesiza ca formeaza un trapez, de unde si denumirea de Trapezium. Exista si pentru cei avansati o tinta deosebita in apropierea Orionului: Nebuloasa Cap de Vrajitoare, un nor interstelar care apare doar pe filmele foto si pe imaginile digitale, luminat, ca de un adevarat far cosmic, de catre giganta stea Rigel.

Unde vedem Orionul si cum il fotografiem

Constelatia Orion rasare la inceputul lui noiembrie spre ora 10 seara, iar apoi din ce in ce mai devreme, odata cu inaintarea in iarna. Il are in stanga jos pe Sirius veghind la picioarele Vanatorului, iar in dreapta sus Pleiadele, vesnic cu un pas inaintea celui care le urmareste. Cea mai simpla modalitate de a-l surprinde pe Orion in actiune este sa lasati aparatul foto pe trepied, deschis la diafragma cu numarul cel mai mic vreme de 30 de secunde sau, daca aparatul are modul Bulb, vreme de cateva minute. Daca va pricepeti sa comasati imagini in Photoshop, trageti 20-30 de cadre cu expunerea de 1 minut si puneti-le una peste alta in programul amintit. Dupa o prelucrare atenta, veti obtine imaginea constelatiei in miscare, sub forma unor dare luminoase, datorate miscarii de rotatie a Pamantului. Facand cercetarea care se cuvine inainte de a scrie despre Nebuloasa Orion, am descoperit cu surprindere ca faimoasa cascheta nazista folosita de soldatii SS in al doilea Razboi Mondial purta indicativul M42. Sa se fi inspirat nazistii tocmai de la Arianul razboinic de pe bolta cereasca? Putin probabil.

Q&A

Ce inseamna in ziua de azi „cifre astronomice”?

S-a impamantenit in constiinta colectiva ideea ca cele mai mari cifre apartin astronomiei. De parca nu ar fi niste biete cifre arabe care semnifica numere in baza zece si tin pana la urma de matematica. Haideti sa luam un exemplu concludent. Cate stele exista in galaxia noastra? 10 la puterea a 11-a. Uau! Suna bine si mult! Asta inseamna 100 de miliarde! Greu de numarat cu abacul… Dar oare nu gasim si in viata de zi cu zi cifre asemanatoare? Bunaoara, PIB-ul Romaniei, adica tot ceea ce se produce – bunuri si servicii – in Romania timp de un an, depaseste 100 de miliarde de euro. Adica vreo 400 de miliarde de lei noi. Deficitul americanilor intrece chiar si aceasta cifra, dar in dolari. Daca ma gandesc la PIB-ul Japoniei, exprimat in yeni, sarim bine de cifrele astronomice si revenim cu picioarele pe Terra, la cele cu adevarat mari: cifrele economiei moderne. N-as vrea sa le cunoastem si pe cele, periculos de mari, ale crizei economice…

Din ce sunt compuse inelele lui Saturn?

Citeam in urma cu cateva zile o istorioara amuzanta a unui domn respectabil, client fidel al companiilor aeriene, care isi imagina inelele lui Saturn ca fiind compuse din bagajele pierdute de liniile aeriene, tot mai „aeriene” la acest capitol. Un sambure de adevar exista aici, daca luam in considerare faptul ca Saturn a colectat de-a lungul vremii toate resturile de particule de gheata si praf intalnite in cale. Analizand imaginile trimise de sondele de pe orbita planetei, specialistii NASA afirma ca inelele lui Saturn sunt compuse din asemenea bucati de gheata. De acum incolo, cand voi avea sansa sa observ inelele lui Saturn prin telescop, ma voi uita mai atent, poate, cine stie, imi gasesc trepiedul pierdut de una dintre marile companii aeriene…

Sky Facts

»La sfarsitul lui noiembrie, dupa asfintit, Venus sta langa Jupiter. Puteti asadar admira cei doi astri seara de seara, dupa ora 17.00. La 1 decembrie, chiar de ziua Romaniei, Luna li se alatura, oferindu-ne o conjunctie astrala de toata frumusetea. In aceeasi seara de sarbatoare, discul Lunii acopera in intregime planeta Venus, ascunzand-o pentru fix 20 de minute. Ocultatia incepe la ora 18.54 si se termina la 19.14. Daca vreti sa observati cu succes evenimentul, va sugerez sa iesiti in camp deschis, cu vizibilitate buna pe vest, fara obstacole cum ar fi copaci, blocuri, case, dealuri. Daca e senin, cu siguranta veti sesiza disparitia lui Venus. Revenirea sa va fi destul de dificil de vazut, intrucat se va produce la doar doua grade deasupra orizontului.
»Asa cum decembrie e luna cadourilor, noiembrie poate fi supranumita luna conjunctiilor si a ocultatiilor. Pe
13 noiembrie, dupa ora 20.00, Luna trece prin fata Pleiadelor. Pentru a obtine o fotografie reusita, va trebuie doua tipuri de expunere, una foarte scurta, pentru surprinderea Lunii,
si una lunga, pentru surprinderea Pleiadelor, abia vizibile langa discul selenar extrem de stralucitor. Faceti colajul celor doua poze in Photoshop si puteti obtine un tablou publicabil chiar la rubrica de Astronomie.
»Anul acesta s-au raportat cele mai putine pete pe Soare de cand am intrat in era spatiala. Din cate imi amintesc, am avut un grup de pete solare prin martie, dar de atunci nimic semnificativ, ba au existat chiar perioade extrem de lungi fara nici o pata, cat de mica. Daca aveti un telescop la indemana si un filtru solar adecvat, fiti primii care raporteaza o pata solara la www.spaceweather.com! Atentie! Nu priviti Soarele prin telescop sau prin alt instrument optic fara a folosi un filtru special.
Puteti orbi instantaneu!

Cer senin,
Catalin Beldea