Astronomii receptioneaza acest semnal, cu ajutorul caruia reusesc sa identifice nucleul galaxiei din care a pornit.
O echipa de cercetatori, condusa de Stefanie Komosa de la Institutul Max Planck, au avut ocazia sa observe in detaliu acest fenomen, in cursul lunii decembrie 2007, cu ajutorul aparatului Sloan Digital Sky Survey.
O stea care traversa galaxia SDSSJ0952+2143, probabil in urma coliziunii cu o alta stea, s-a apropiat prea mult de o gaura neagra. In cele din urma, steaua va fi absorbita de gaura neagra, dar inainte ca materialul stelar sa fie inghitit, va emite o puternica unda de radiatii.
Lumina puternica rezultata din acest proces va strabate regiunile galaxiei, numai ca imensitatea spatiului va crea un efect de incetinire al timpului.
“Dimensiunile galaxiei sunt mult mai mari, de aceea lumina are nevoie de mai mult timp pentru a o strabate. In momentul in care lumina ajunge intr-o anumita regiune, gazul prezent acolo va straluci temporar dupa care va reveni la starea initiala.”, explica Komosa. “Efectul ecoului de lumina lumineaza componentele galaxiei temporar, insa in momente diferite. Pentru noi este un moment prielnic sa efectuam o localizare a componentelor nucleului.”
Sursa: Live Science