Rezultatele obtinute in urma cu 20 de ani aratau ca, de fapt, artefactul ar fi fost creat undeva in jurul anilor 1260 – 1390. Cercetarile actuale arata insa ca datarea cu carbon C14 realizata pe atunci in laboratoare din Oxford, Zurich si Tucson este cat se poate de eronata, mergand pana acolo incat diferentele dintre rezultate sa fie mai mari de 300 de ani.
Confuzia ar fi creata de focul care a afectat Giulgiul in incendiul din 1532, incediu ce a provocat arsuri pe mare parte din suprafata obiectului si care ar fi distorsionat rezultatele datarii cu carbon. Tot mai multi specialisti sunt astazi de acord ca niciun falsificator de artefacte din lumea medievala nu dispunea de tehnologia necesara fabricarii unui asemenea obiect. Ba mai mult, urmele imprimate pe Giulgiu au fost lasate de smirna, substanta cu care a fost uns chipul si trupul celui decedat, si nu prin vreo metoda artificiala.
Giulgiul din Torino a fost descoperit in 1898, atunci cand a fost fotografiat de avocatul Secondo Pia. Negativele au scos la iveala imaginea unui barbat ce prezenta urme specifice crucificarii precum si numeroase zgarieturi in zona fruntii. Venerat de crestini ca o dovada incontestabila a existentei Mantuitorului, artefactul este inchis astazi intr-o caseta de argint in Catedrala din Torino.
Sursa: Discovery