"Anual, 15 milioane de oameni mor din cauza bolilor infectioase", a spus asistentul directorului general al Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), David Heymann, cu ocazia Zilei mondiale a apei. "Daca avem infrastructuri bune pentru apa si canalizare, putem reduce rapid cifra de 2 milioane a copiilor care mor anual din cauza diareii", a adaugat acesta, intr-o conferinta de presa organizata la Geneva.
Chestiunea toaletelor a ramas neglijata in numeroase tari, desi este cruciala pentru sanatatea publica: potrivit unui sondaj recent, realizat de British Medical Journal, aproximativ 11.000 de profesionisti din domeniul sanatatii au fost de parere ca este cel mai important pas in dezvoltarea medicinei din 1840, surclasand vaccinurile si anestezia.
Diareea este pe locul al doilea in topul cauzelor deceselor inregistrate in randul copiilor din tarile in curs de dezvoltare.
In prezent, 41% din populatia mondiala nu are acces la toalete "civilizate", adica, potrivit definitiei data de ONU, care sa evite contactul dintre om si dejectii.
In afara de sanatate, absenta toaletelor are consecinte in materie de securitate: femeile si copiii sunt expusi hartuirii si agresiunilor sexuale daca trebuie sa iasa din casa noaptea pentru a-si cauta un colt izolat.
Lipsa toaletelor are consecinte si asupra educatiei: in scoli, baietii si fetele impart aceleasi grupuri sanitare. Insa, la pubertate, in cele mai multe tari, fetele trebuie sa renunte la studii.
In ultimii ani, s-au inregistrat unele progrese: intre 1990 si 2004, 1,2 miliarde de persoane au avut acces la un sistem de canalizare imbunatatit, insa aproape 2,6 miliarde de oameni nu au acasa toalete civilizate.
Pana in 2015, numarul acestora ar putea scadea la 2,4 miliarde, obiectivul mileniului fiind reducerea la 1,8 miliarde de persoane.
Educatia si masurile de lupta impotriva lipsei de igiena sunt apanajul statului, a subliniat ONU. "In lumea intreaga, guvernele au avut abordari gresite", a spus Jon Lane, director executiv al Consiliului pentru schimbul de idei cu privire la aprovizionarea cu apa si salubrizare. "Au construit toalete pentru persoane care nu doreau acest lucru si care le-au transformat in garaje", a adaugat el. La acestea se adauga pierderile de timp provocate de dezbaterile asupra privatizarii serviciilor de salubrizare, care nu vor sa lucreze in tarile in curs de dezvoltare pentru ca nu este rentabil.
OMS a calculat ca fiecare dolar cheltuit pentru salubrizare permite recuperarea, in medie, a 9,1 dolari. Epidemia de holera care a izbucnit in Peru, in 1991, a costat 800 de milioane de dolari, cu mult mai mult decat sumele care ar fi fost cheltuite pentru salubrizare si prevenirea bolii.
Sursa: MEDIAFAX