Antropologii demonteaza mitul hobbitilor

In urma cu patru ani, antropologii au gasit intr-o pestera din Indonezia, ramasitele a ceea ce s-a crezut a fi initial, o alta specie umana.
Hominizii, care masurau doar un metru inaltime si aveau creierul de aceeasi marime cu cel al unui cimpanezeu, au locuit in insulele Flores in urma cu aproximativ 18 000 de ani.
Echipa care a descoperit osemintele a botezat specia "Homo florensies", dupa numele insulei indoneziene. Ipoteza initiala formulata in jurul noii descoperiri a stabilit ca acestia descendentii hominizilor preistorici "Homo Erectus", care ar fi ajuns in Flores cu mai bine de un million de ani in urma.
Izolati de restul lumii, acestia au involuat in statura ca urmare a adaptarii corupului la rezervele de hrana disponibile. Uneltele de piatra si ramasitele animale arata ca acestia erau buni vanatori si mestesugari.
La vremea respectiva, descoperirea a generat foarte multe controverse in bransa antropologilor.
Ultimele descoperiri au fost insa de natura sa aduca lumina in aceast caz. S-a demonstrat ca nu este vorba despre o alta specie, ci de cazuri de "Homo Sapiens" nascuti cu probleme de tiroida, fapt care i-a condamnat la conditia de cretinism. Aceasta boala afecteaza dezvoltarea fizica si psihica, desi nu atat de grav ca in cazul persoanelor care sufera de microcefalie – un creier anormal de mic, care presupune multe anomalii neurologice.

“Cretinismul pitic este rezultatul unei severe lipse de iod in timpul sarcinii, in combinatie cu alti factori de mediu.”, explica co-autorul lucrarii care trateaza aceasta descoperire, Peter Obdendorf de la RMIT University.
“Cretinii pitici nu cresc mai mult de un metru, iar oasele lor au caracteristici specifice, regasite si la piticii din insula Flores.”

• Unde au dispărut grădinițele de stat din România?
• Un studiu arată că oamenii poate absorbi vitamine direct din aer

Lipsa iodului din alimentatia populatiei poate fi usor explicata in conditiile in care sursa principala – pestele si fructele de mare – se aflau la o distanta de cel putin 24 de kilometri departare.
Pana in prezent, aceste ramasite au fost studiate din punct de vedere evolutionist, insa noile dovezi arata ca este vorba doar de conditii de mediu speciale, care nu au permis dezvoltarea corecta a descendentilor Homo Sapiens.