Cerul, in avanpremiera

Nu cautati vestile bune ale noului an in stele, dar nici nu neglijati sa le priviti atunci cand e senin si timpul va permite! In 2008, ne-am propus sa upgradam putin rubrica de astri, renuntand la „povestirea din birou“. Vom iesi pe camp, la munte, in delta, la mare, vom cauta cele mai bune zone de observatie astronomica din tara si vom incerca sa va prezentam cateva dintre secretele unei seri reusite langa telescop. Avem nevoie de ceva timp liber, de o masina in care sa incapa tot echipamentul astrofoto si de cateva evenimente astrale demne de luat in seama in noptile pe care vi le dorim fara nori.

Iarna nu-i ca… primavara
Iata-ne deja in februarie, spre sfarsitul unei ierni cum nu am mai avut de mult. Trag speranta ca a doua jumatate a lunii va fi senina, cu putine precipitatii, pentru ca avem de observat un fenomen destul de rar, pe care l-am ratat in martie anul trecut tot din pricina norilor.
Prima eclipsa din an a avut loc pe 7 februarie si a fost o eclipsa de Soare inelara, foarte greu de studiat din cauza zonei aproape inaccesibile din care a putut fi observata: Antarctica. Daca rusii de la statia meteo de pe continentul inghetat au fotografiat eclipsa, cu siguranta veti gasi imagini pe www.spaceweather.com.
Dar nu despre aceasta eclipsa vreau sa va vorbesc. La 21 februarie, ora 5 dimineata, Luna intra in conul de umbra al Pamantului, provocand prima eclipsa de Luna din acest an. Pe langa imaginile pe care le asteptam pe adresa redactiei, va propun sa observati un fenomen foarte interesant legat de aceasta eclipsa totala de Luna. tin`nd cont de faptul ca din Romania eclipsa va fi vazuta in plina desfasurare la rasaritul Soarelui, vom avea in acelasi timp pe cer, dar in directii diametral opuse, si Soarele,
si Luna. Teoretic, acest lucru este imposibil, intrucat Soarele, Pamantul si Luna, aflindu-se in plina eclipsa, sunt pe aceeasi linie. Practic insa, refractia atmosferica „ridica“ putin mai devreme Soarele si „lasa“ putin mai mult Luna acolo unde nu ar trebui sa fie: deasupra orizontului. Fenomenul nu dureaza mult, doar cateva minute, suficiente insa pentru a fi imortalizat si adus in paginile revistei, bineinteles, daca vremea va tine cu noi.
Pe 24 februarie, Saturn e la opozitie si ofera cea mai buna perioada de observatie din timpul anului. Asa cum va spuneam in numerele anterioare,
e bine sa-l observati pe Saturn cat mai repede, intrucat Pamantul intra in planul inelelor, facandu-le pe acestea din ce in ce mai greu de observat catre sfarsitul anului.
Marte se indeparteaza incet-incet si, daca nu va grabiti sa il vedeti, riscati sa mai asteptati doi ani pana la urmatoarea opozitie, cand Planeta Rosie va veni chiar ceva mai aproape de noi decat a facut-o acum.
Luna martie nu e foarte spectaculoasa in ce priveste prognoza evenimentelor astrale, dar oricand poate aparea o cometa care sa salveze suspansul. Oricum, asteptam indreptarea vremii in luna lui Martisor
si, odata cu aceasta, inceperea sesiunilor de observatii din zone inaccesibile iarna.

• Inima celei mai vulcanice lumi din Sistemul Solar este mai solidă decât s-a crezut
• De Crăciun au loc mai multe atacuri de cord decât în oricare altă zi din an

Un subiect interesant mi se pare echinoctiul de primavara care, datorita precesiei, va ajunge sa aiba loc pe 20 ale lunii, la ora 7 dimineata! |n prima jumatate a lui aprilie, vom incerca sa ne apropiem de limita Danjon de observare a primei seceri lunare. Calculele de pe hartie arata ca Luna trebuie sa se afle la mai bine de 11 ore de postura de Luna Noua pentru a putea fi observata pe cerul de seara cu un telescop si la mai bine de 14 ore pentru a putea fi zarita cu ochiul liber. |n seara zilei de 6 aprilie, dar si pe 3 iulie, va propun acest experiment astronomic, imaginea trimisa de persoana care va reusi sa surprinda fenomenul urmind sa devina publicabila in numarul imediat urmator al revistei.
Tot in prima jumatate, dar a lunii mai, seara, imediat dupa apus, avem sansa sa-l putem vedea pe Mercur. Acesta se afla sub lupa sondei Messenger, prima misiune care, dupa mai bine de 33 de ani, face o vizita celei dintai planete de la Soare.
Eclipsa totala de vara
Imediat dupa solstitiul de vara din 20 iunie, Jupiter se apropie de opozitie. |n iulie, pe 9, planeta uriasa devine stapana noptii, aflandu-se la cea mai mica distanta de Terra. In august, evenimentele astro se precipita. Ploaia de meteoriti a Perseidelor ofera maximul intr-o aversa substantiala de 80-100 de meteoriti/ora in noaptea de 12. Peste numai 4 nopti, in 16 august, Luna intra in eclipsa partiala, vizibila in totalitate din tara noastra. De asemenea, luna august este prielnica pentru observarea lui Neptun, aflat in opozitie pe 15 ale lunii.
Pana la echinoctiul de toamna, adica pana pe 22.09, cand ziua este egala cu noaptea, septembrie poate fi considerata tot o luna de vara. Uranus pare sa fie planeta acestei luni, aflindu-se la opozitie in ziua fatidica 13.
Toamna apusurilor de Soare
Toamna lui 2008 readuce pe cerul de seara Luceafarul. |ncepand cu octombrie, Venus face spectacol la asfintit, intrand in conjunctii interesante cu Luna si cu Jupiter. A doua jumatate a lui octombrie va va propune la cafeaua de dimineata elongatii numai bune pentru a-l surprinde pe Mercur.
De ziua nationala, pe 1 decembrie, astrele se incoloneaza la apus, dandu-ne posibilitatea fotografierii celei mai spectaculoase imagini a toamnei: conjunctia Jupiter-Venus-Luna. Daca Arcul de Triumf va fi renovat pana atunci, merita sa incercati o poza cu trecerea pe sub vestitul edificiu a coloanei oficiale a… astrelor.
Capul de afis al evenimentelor astrale din anul in curs este, desigur, eclipsa totala de Soare din 1 august. Banda de totalitate trece prin Canada, traverseaza Siberia si Mongolia si se opreste in China. Din Romania, eclipsa se vede ca una partiala, dar, cine stie, poate reusim sa va facem o surpriza la vara cu o transmisie LIVE din desertul Gobi, ca o avanpremiera a Olimpiadei din orasul inaintea caruia pana si eclipsa se inchina: Beijing.
Q&A
Pana cand cu eclipsele astea?
Edmond Halley a observat pentru prima data in 1695 ca Pamantul isi incetineste miscarea de rotatie. Cu alte cuvinte, ca ziua devine mai lunga. Din ce cauza? |n principal din cauza fluxurilor provocate de Luna. Pana la urma, tot Luna sufera de pe urma acestor fluxuri, indepartandu-se de Terra cu aproape 4 centimetri pe an. Primul lucru care-mi vine in minte cand ma gandesc la indepartarea Lunii de Pamint este acela ca in curand nu vom mai avea eclipse totale de Soare, pentru ca discul Lunii va deveni din ce in ce mai mic si nu va mai fi capabil sa acopere pe de-a-ntregul discul solar. Cand se va intampla lucrul asta? Peste 620 de milioane de ani sau, mai exact, cand Luna se va fi indepartat de noi cu peste 23.000 km. Vestea buna e ca eclipsele de Luna vor dura mai mult…

E posibil sa ne ingrasam doar mergand pe strada?
Ei bine, nu chiar. Dar sa castigam in greutate, da. Haideti sa lasam shaorma din mana si sa rezolvam o miniproblema de fizica.
Sa luam un vapor mare, de 20 de mii de tone, si sa-l trimitem spre vest. Apoi sa mai luam unul si sa-l expediem in directie opusa, spre est. Ambele au o viteza constanta de 35 km/h.
Care dintre ele e mai greu? Raspunsul: vasul care merge in directia opusa miscarii de rotatie a Pamantului, adica inspre vest. Explicatia: ca urmare a fortei centrifuge, vasul care merge spre apus pierde mai putin din greutate decat cel care navigheaza in sensul de rotatie a Pamantului. La tonajele mentionate, diferenta dintre cele doua cargouri ar fi de trei tone. Acelasi lucru se intampla si cu dvs. cind mergeti pe strada. Atunci cand o luati spre vest, sa zicem spre serviciu, veti observa ca drumul e mai anevoios. Cand va intoarceti spre casa, spre est adica, parca totul e mai usor, desi ati castigat doar 1,5 grame rezolvand problema de mai sus.

Sky Facts
|n noaptea de 20 spre 21 februarie, vom vedea, daca vremea tine cu noi, o eclipsa totala de Luna. Totalitatea incepe la 5 dimineata si tine aproximativ 50 de minute. Cel mai interesant lucru de observat la o eclipsa de Luna este culoarea pe care o afiseaza astrul noptii in timpul totalitatii. Daca am putea face o excursie pe Luna intr-un asemenea interval, am vedea Pamantul inconjurat de un cerc de foc, in nuantele in care se coloreaza Luna la totalitate. Motivul? Refractia atmosferica lasa sa treaca in buna masura razele Soarelui acoperit de discul Terrei, filtrandu-le insa in functie de concentratia de praf si fum din atmosfera. Cum insa nu ne permitem o excursie pe Luna, ne vom duce la Observatorul Amiral Vasile Urseanu din Bd. Lascar Catargiu 21, care va fi deschis publicului toata noaptea de 20 spre 21 februarie.

Venus e Luceafar de dimineata toata luna februarie, fiind vegheat indeaproape de Jupiter, care rasare din ce in ce mai devreme si lasa Luceafarul, spre sfarsitul lunii, mult in urma. Frumoasa Zeita, cum ii spuneau romanii planetei Venus, nu renunta insa la pereche si, pe final de luna, o putem vedea insotita de Mercur pe cerul de est, inainte de rasaritul Soarelui.

Alaturi de eclipsa de Luna, atractia lui februarie o reprezinta opozitia planetei Saturn. Este cea mai buna perioada din an pentru observarea planetei cu inele, mai ales ca, spre sfarsitul anului, vom fi privati de imaginea tridimensionala data de acestea, Pamantul urmind sa treaca prin planul lor si sa le faca invizibile.

Lumea astronomica s-a oprit in loc si a asteptat vreme de cateva zile verdictul specialistilor. Un asteroid a amenintat Marte cu un impact devastator, cu final tragic pe 30 ianuarie. La un moment dat, se estimau probabilitati de 1 la 25 ca impactul sa se produca. Desi mic, de doar 40 de metri diametru, asteroidul ar fi lasat cu siguranta urme pe Planeta Rosie, dar a trecut la 25.000 de km distanta de aceasta.

foto: Photoland, Nasa