Elvetia are patru limbi oficiale: germana (64%), franceza (19%), italiana (8%) si retoromana (0.5%, deci implicit 4 culturi, diferite si unice in acelasi timp.
Fiecare cultura isi imprima propriile trasaturi si isi impune propriile canoane celor care traiesc in mijlocul ei, de aceea in Zurich precizia, rigurozitatea sau punctualitatea sunt calitati apreciate, pe cand in Tesin, canton din partea italiana, ordinea trece pe locul doi, devansata fiind de o stare generala de veselie. Chiar avand aceeasi cetatenie, exista probabilitatea ca un locuitor al orasului Zurich sa nu se inteleaga cu un locuitor al orasului Lausanne, pentru simplul fapt ca cei doi vorbesc doua limbi total diferite. Desigur, sistemul de invatamant impune limba germana cetatenilor francofoni inaintea limbii engleze si invers. Desi majoritatea locuitorilor sunt bilingvi, exista si exceptii. Insa aceste diferente devin sterse in fata devizei nationale adoptata de Elvetia: "Unul pentru toti, toti pentru unul". Este una dintre cele mai bune descrieri in putine cuvinte facuta acestei tari.
O data cu revizuirea constitutiei federale in 1874, economia Elvetiei a cunoscut o inflorire semnificativa, reusind nu numai sa isi mentina echilibrul, dar sa ofere cetatenilor sai unul dintre cele mai ridicate nivele de trai din lume. Industria fina si de precizie, comertul si finantele sunt cei trei asi economici din maneca Elvetiei.
Celebra pentru neutralitatea sa militara, fara nici o participare la razboaiele mondiale, aceasta tara a reusit sa ofere un climat bancar sigur si un mediu propice investitiilor. Multe organizatii internationale au ales sa isi stabileasca aici sediile centrale, inclusiv Organizatia Natiunilor Unite. Desi a refuzat calitatea de membru al Uniunii Europene, Elvetia este din anul 2002, membru cu drepturi depline al Organizatiei Natiunilor Unite.
Elvetia este din punct de vedere cultural, o insula. Inconjurata de tari puternice, aceasta a adoptat trasaturi lingvistice si culturale, reusind insa sa nu devina un duplicat, ci un stat puternic si autonom.
Asezarea geografica nu i-a permis accesul la mare, in schimb tinuturile muntoase ale tarii sunt un adevarat motiv de mandrie, Alpii elvetieni fiind destinatia ideala pentru pasionatii sporturilor de iarna si pentru pasionatii de frumos.
Peisajul montan este "condimentat" de frumoasele lacuri alpine: lacul Geneva, Zurich, Neuchatel sau Constanta.
Veti gasi acesta tara surprinzatoare, cu atat mai mult cu cat nu numai cultura este variata, ci si clima. O distanta de numai 250 km desparte o temperatura de 13 grade de una de 22 de grade. In partea de nord clima este temperat continentala, insa cu cat inaintam catre sud, se transforma intr-o clima mediteraneana.
Inainte de a degusta faimoasa ciocolata elvetiana va propunem o calatorie cu trenul de sticla, unde veti putea lua o delicioasa masa in timp ce admirati peisajele unice ale Alpilor, o vizita la cascada Rhinului, una dintre cele mai spectaculoase din lume sau o calatorie 3D in cel mai mare cinematograf tridimensional din Europa.
Elvetia culinara
Daca dupa un traseu atat de lung, foamea isi spune cuvantul, trebuie neaparat sa incercati unul din preparatele culinare traditionale ale Elvetiei: Fondu, Raclette sau Rosti.
Referitor la raclette, trebuie sa stiti ca masculinul cuvantului, le raclette se refera la un anumit sortiment de branza, in schimb, daca veti folosi femininul, la raclette, veti fi siguri ca veti degusta o delicatesa a bucatariei elvetiene. Acest fel de mancare nu-l va tine pe cel care il prepara mai mult de 5 minute in bucatarie.
Se ia o roata de branza elvetiana traditionala taiata pe jumatate, deasupra careia s-a instalat o sursa de caldura, astfel incat aceasta sa se topeasca la suprafata. Odata topita, ea se va razui pe o farfurie, va arata ca un cascaval topit, se va condimenta si va fi asortata cu cartofi fierti in coaja, muraturi (castraveti mici, porumb sau o ceapa mica ce se aseamana cu arpagicul), si desigur, se va "asorta" cu un pahar de vin alb. Denumirea acestei specialitati vine de la verbul frantuzesc "racler", care inseamna "a razui".
Daca preferati fondue, trebuie sa stiti ca exista o intreaga varietate. In principiu, termenul fondue se refera la inmuierea intr-un lichid (branza, ulei, sos de rosii, ciocolata) a unor diferite bucati de alimente cum ar fi paine, carne, peste, fructe sau legume.
Daca nu sunteti dispusi sa experimentati, mergeti la sigur cu fondue au fromage (bucati fine de paine inmuiate in branza) sau fondue bacchus (bucatele de carne de vita scaldate in vin, cu legume) iar la desert va recomandam fondue au chocolat. Veti savura bucatele delicioase de fructe scaldate in ciocolata.
Rosti este o alta specialitate elvetiana, pe baza de cartofi, de inspiratie germanica. La origine, era un fel de mancare preparat de catre locuitorii din jurul Bernei. Astazi, este servit fie in loc de garnitura, inlocuind legumele, fie drept mancare principala daca este asortat cu carne sau cu branza. Numele acestei specialitati culinare a dobandit si conotatii culturale, o data cu aparitia termenului "rostigraben", tradus mot-a-mot in franceza "fosse de rosti" (groapa rosti), care marcheaza diferentele de mentalitate intre partea franceza si partea germanica a Elvetiei. Este folosit in mod special atunci cand, in urma unui vot national, rezultatele dintre celor doua regiuni sunt foarte diferite.
Desigur ca aceasta varietate culturala presupune in primul rand diferente semnificative intre cultura si mentalitatea locuitorilor acestei tari, dar bunul renume financiar al Elvetiei, economia sa stabila si nivelul ridicat de trai al locuitorilor ei, dau un sens real devizei nationale: "Unul pentru toti si toti pentru unul".
FACTS
– Elvetia este impartita din punct de vedere administrativ in 26 cantoane;
– Are 4 limbi oficiale, dar unele sunt mai oficiale decat celelalte: romansa se foloseste doar in documentele oficiale referitoare la populatia vorbitoare de romansa;
– Religiile cele mai intalnite sunt romano-catolicismul (43%) si protestantismul (35%).
– Pe lista patrimoniului mondial UNESCO sunt înscrise următoarele obiective din Elveţia:
Mănăstirea benedictină de la St. Gallen (1983)
Mănăstirea benedictină Sf.Ioan din Val Müstair (1983)
Centrul vechi istoric din Berna (1983)
Cele trei cetăţi din Bellinzona (2000)
Regiunea alpină „Jungfrau” (2001, 2007)
Monte San Giorgio” lângă Lacul Lugano (2003)
Terasele viticole din districtul Lavaux (Cantonul Vaud) (2007
In continuare pe aceeasi tema veti putea citi: Elvetia in 3 pasi: Geneva, Laussane, Zurich.