Home » D:News » Câți dintre adolescenții din România practică un nivel minim de activități fizice și sport?

Câți dintre adolescenții din România practică un nivel minim de activități fizice și sport?

Câți dintre adolescenții din România practică un nivel minim de activități fizice și sport?
Sursa foto: Shutterstock
Publicat: 01.02.2025

Doar 28% dintre adolescenții din România cu vârste cuprinse între 11 și 15 ani practică un nivel minim necesar de activități fizice și sport, pentru a menține o stare bună de sănătate, conform unui raport efectuat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS).

Totodată, doar 23% dintre tinerii cu vârste între 11 și 15 ani desfășoară suficiente activități fizice moderate și intense pentru etapa lor de dezvoltare, ceea ce a dus in ultimii ani la creșterea numărului de copiii cu creșteri dizarmonice din cauza greutății și a problemelor de sănătate produse de riscul pre-obezității și obezității, potrivit aceluiași studiu, analizat de High5 Podcast.

Statisticile îngrijorătoare privind nivelul scăzut de activitate fizică în rândul adolescenților români pot genera o problemă de sănătate publică, iar lipsa mișcării afectează nu doar sănătatea fizică, ci și pe cea mentală, punând în pericol creșterea armonioasă a acestora, avertizează Bogdan Rath, cel mai titrat jucător român de polo pe apă din toate timpurile și antrenorul echipei naționale de polo.

„Astăzi nu mai există sportul de masă, sportul pentru toți”

„Astăzi nu mai există sportul de masă, sportul pentru toți. Există oameni care, pentru copii apți, au luat certificate să fie scutiți de la sport, ceea ce e doar un aspect al unui fenomen mai amplu. Nu se înțelege că sportul este sănătatea unei națiuni. Prin opoziție, alte state alocă foarte mulți bani și creează structuri, creează mijloace pentru sport”, a declarat Bogdan Rath pentru High5.

Bogdan Ruth atrage atenția asupra unei probleme esențiale: mentalitatea românilor față de sport și importanța acestuia în viața adolescenților. El subliniază că schimbarea percepției colective despre activitatea fizică este crucială pentru sănătatea generațiilor viitoare, iar acest lucru poate fi îmbunătățit prin programe bine structurate și inițiative care să promoveze mișcarea.

Copiii și adolecenții cu vârste cuprinse între 5 și 17 ani ar trebui să efectueze în fiecare săptămână cel puțin 60 de minute pe zi activitate fizică de intensitate moderată până la intensă, precum și activități care întăresc mușchii și oasele, în cel puțin 3 zile pe săptămână, astfel reducând sedentarismul, în special timpul petrecut în fața ecranelor (TV, computer, laptop, telefon), potrivit studiului.

„Jucatul afară aproape că nu mai există astăzi”

Bogdan Ruth pune accentul pe schimbarea profundă în obiceiurile de joacă și activitățile fizice ale copiilor și adolescenților din zilele noastre, apărute din cauza accesului facil la tehnologie și a sedentarismului care a înlocuit jocurile tradiționale, cu rol important în dezvoltarea abilităților acestora.

„Jucatul afară aproape că nu mai există astăzi. Înainte lucrurile veneau cu un bagaj. Șotronul sau cățăratul în pom dădeau un bagaj mare din punct de vedere motric și fizic. Ce se întâmplă în prezent în momentul în care un adolescent are de ales între o minge sau alternativa de a sta pe telefon?! Dispar normele” , a declarat Bogdan Rath, in acelasi podcast.

Prin Strategia Națională pentru Sport, adoptată în noiembrie 2024, autoritățile își propun ca până în 2032 procentul adolescenților cu vârste între 12 și 18 ani care practică minimumul recomandat de activități sportive să ajungă la 70%.

Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Test de cultură generală. Câte pisici există în lume?
Test de cultură generală. Câte pisici există în lume?
(P) Un derivat al vitaminei descoperite în 1913 este astăzi cel mai studiat ingredient antirid
(P) Un derivat al vitaminei descoperite în 1913 este astăzi cel mai studiat ingredient antirid
(P) Ce indică popularitatea Bitcoin despre direcția economiei românești
(P) Ce indică popularitatea Bitcoin despre direcția economiei românești
(P) Călătorie de Neuitat prin România: București – Râmnicu Vâlcea
(P) Călătorie de Neuitat prin România: București – Râmnicu Vâlcea
Prima fotografie a Telescopului Hubble cu Nebuloasa Crabului din ultimii 24 de ani a dezvăluit mai multe structuri misterioase
Prima fotografie a Telescopului Hubble cu Nebuloasa Crabului din ultimii 24 de ani a dezvăluit mai multe structuri misterioase
Care sunt cele trei culori prin care devenim instant mai atractivi în ochii celorlalți?
Care sunt cele trei culori prin care devenim instant mai atractivi în ochii celorlalți?
Viaţa zbuciumată a celei mai frumoase Prinţese a României. A fost prima femeie căpitan de cursă lungă, s-a căsătorit de două ori şi a sfârşit la mănăstire
Viaţa zbuciumată a celei mai frumoase Prinţese a României. A fost prima femeie căpitan de cursă lungă, s-a căsătorit ...
Poșta daneză oprește distribuirea scrisorilor după 400 de ani
Poșta daneză oprește distribuirea scrisorilor după 400 de ani
„Cel mai sângeros an”: Record de execuții în Arabia Saudită
„Cel mai sângeros an”: Record de execuții în Arabia Saudită
Averea lui Elon Musk a trecut de 700 de miliarde de dolari
Averea lui Elon Musk a trecut de 700 de miliarde de dolari
Zonele din România unde va ninge de Crăciun
Zonele din România unde va ninge de Crăciun
Rocile spațiale antice ar putea deține secretul pentru mineritul de asteroizi
Rocile spațiale antice ar putea deține secretul pentru mineritul de asteroizi
Neuroștiința percepției timpului: de ce creierul simte că orele trec diferit
Neuroștiința percepției timpului: de ce creierul simte că orele trec diferit
Ce anume din ADN-ul centenarilor îi face să trăiască atât de mult?
Ce anume din ADN-ul centenarilor îi face să trăiască atât de mult?
Erwin Schrödinger și „pisica” care a schimbat fizica: povestea unui laureat Nobel exilat de naziști
Erwin Schrödinger și „pisica” care a schimbat fizica: povestea unui laureat Nobel exilat de naziști
Jean-Martin Charcot, omul care a schimbat felul în care înțelegem mintea și creierul
Jean-Martin Charcot, omul care a schimbat felul în care înțelegem mintea și creierul
Inteligența Artificială poate dezvălui bolile înscrise în ADN-ul nostru
Inteligența Artificială poate dezvălui bolile înscrise în ADN-ul nostru
De ce unele cuvinte ne atrag atenția mai mult decât altele? Experții spun că totul depinde de cum sună fiecare
De ce unele cuvinte ne atrag atenția mai mult decât altele? Experții spun că totul depinde de cum sună fiecare