Un studiu dezvăluie de ce somniferele nu oferă un somn de calitate

Somniferele pot interfera cu sistemul de curățare al creierului pe timpul nopții, sugerează un nou studiu efectuat pe șoareci. Iată de ce somniferele nu oferă un somn de calitate.

Ca toate celulele din corp, celulele creierului produc o gamă variată de produse reziduale care trebuie eliminate regulat pentru a preveni acumularea acestora și deteriorarea țesuturilor. Printre aceste reziduuri se numără molecule toxice asociate cu tulburări neurodegenerative, cum ar fi boala Alzheimer.

• Paradoxul încrederii: a beneficia de pe urma unei trădări nu erodează întotdeauna încrederea
• Noi imagini extraordinare cu suprafața planetei Mercur, surprinse de sonda BepiColombo

În mod normal, această „curățenie” este realizată de sistemul glimfatic, o rețea de tuneluri care înconjoară vasele de sânge din creier. Aceste tuneluri conțin un lichid incolor numit lichid cefalorahidian, care colectează „gunoiul” celular și îl elimină din creier. Ulterior, reziduurile sunt procesate de sistemul limfatic, unitatea principală de eliminare a deșeurilor a corpului. Sistemul glimfatic funcționează constant, dar dovezile sugerează că cea mai intensă activitate are loc în timpul somnului. Totuși, experții nu erau siguri ce anume impulsionează acest proces vital.

Ce este curățarea glimfatică?

Se pare că, cel puțin la șoareci, curățarea glimfatică este condusă de o substanță chimică numită noradrenalină. Aceasta este eliberată de trunchiul cerebral și este cunoscută în principal pentru rolul său în sistemul de răspuns „luptă sau fugi”, explică Live Science.

Rolul noradrenalinei în curățarea creierului a fost dezvăluit într-un nou studiu publicat în jurnalul Cell. În cadrul cercetării, scanările cerebrale au arătat că, în timpul somnului profund, o etapă a somnului non-REM ce apare când trecem de la starea de veghe la somn, noradrenalina este eliberată în valuri mici, aproximativ la fiecare 50 de secunde.

Aceste creșteri ale noradrenalinei determină constricția vaselor de sânge din creier, reducând fluxul sangvin prin acestea. Acest fenomen creează mai mult spațiu pentru ca lichidul cefalorahidian să circule prin tunelurile sistemului glimfatic și să adune reziduurile celulare. Pe măsură ce nivelurile de noradrenalină scad, sistemul se resetează și ciclul se repetă câteva secunde mai târziu.

Așa funcționează curățarea glimfatică la șoarecii care adorm în mod natural. Totuși, cercetătorii au descoperit că somniferele nu oferă un somn de calitate, deoarece pastilele pot perturba acest proces. Când șoarecilor li s-a administrat zolpidem, un somnifer comun vândut sub denumirea de Ambien, medicamentul a inhibat eliberarea de noradrenalină cu 50%, în comparație cu șoarecii care au adormit fără medicamente. Efectele zolpidemului au dus la o reducere de peste 30% a transportului de lichid prin sistemul glimfatic al creierului.

Somniferele nu oferă un somn de calitate

Aceste descoperiri nu au fost încă confirmate la oameni. Cu toate acestea, studii anterioare au arătat că creierii noștri prezintă fluctuații similare ale fluxului de sânge și lichid cefalorahidian în timpul somnului profund, fluctuații care ar putea fi declanșate de noradrenalină. Astfel, se presupune că rețelele glimfatice umane funcționează asemănător cu cele ale șoarecilor.

Cercetarea sugerează că, deși somniferele precum zolpidem îi pot ajuta pe oameni să adoarmă mai repede, aceste medicamente ar putea reduce calitatea somnului și ar putea crește riscul de boli.

„Medicația pentru somn a fost asociată în general cu o mortalitate crescută și cu deficite cognitive, așadar, deja există indicii că aceste medicamente probabil nu oferă cel mai bun somn”, a declarat Natalie Hauglund, autoare principală a studiului și neurocercetătoare la Universitatea Oxford (Anglia). Cercetătorii intenționează să investigheze dacă somniferele au efecte pe termen lung asupra procesului de curățare nocturnă a creierului. Dacă da, oamenii de știință ar putea fi nevoiți să dezvolte noi pastile care să nu perturbe sistemul glimfatic, a adăugat Hauglund.

„Ne dorim să privim creierul și să putem spune: ‘Ok, creierul adoarme și totul este bine’”, a concluzionat ea.

Vă recomandăm să citiți și:

Ce se întâmplă în creierul oamenilor care nu citesc?

Test de cultură generală. De ce 13 este un număr ghinionist?

Un nou studiu arată că un material viu, creat din sânge, poate repara oasele

Un experiment de peste 10 ani a dezvăluit cum arată la interior neutronii