Neurocercetătorii au găsit un mecanism în creierul oamenilor care reîmprospătează în continuu memoria

Cercetătorii de la Mount Sinai (SUA) au descoperit pentru prima dată mecanismul ce reîmprospătează memoria.

Aceste descoperiri, publicate în Nature, arată cum amintirile stocate în ansambluri neuronale din creier sunt actualizate și reorganizate constant cu informații semnificative, reprezentând un pas important în descifrarea modului în care amintirile noastre rămân actuale cu cele mai recente informații disponibile.

• De ce obiectele din oglinda mașinii sunt mai aproape decât par?
• Astronomii au aflat, în sfârșit, cum s-au „aprins” luminile în Univers

Descoperirea cu privire la mecanismul ce reîmprospătează memoria ar putea avea implicații importante pentru înțelegerea proceselor de memorie adaptativă (precum inferențele cauzale) și a celor maladaptative (precum tulburarea de stres post-traumatic PTSD).

Care este mecanismul ce reîmprospătează memoria?

„Ideea acceptată de mult timp este că amintirile se formează în timpul învățării inițiale și rămân stabile în ansamblurile neuronale de-a lungul timpului, permițându-ne să ne amintim o experiență anume”, explică dr. Denise Cai, profesoară asociată de neuroștiințe la Icahn School of Medicine at Mount Sinai și autoare principală a studiului.

„Studiul nostru pe modele de șoareci arată că această teorie este insuficientă, deoarece nu explică modul în care creierul poate stoca amintiri, dar și să le actualizeze flexibil cu informații noi și relevante. Această combinație de stabilitate și flexibilitate în ansamblurile neuronale este esențială pentru a face predicții și decizii zilnice și pentru a interacționa cu o lume în continuă schimbare”, spune ea, citată de Medical Xpress.

Întrebarea fundamentală despre mecanismul ce reîmprospătează memoria pe măsură ce întâlnim informații noi a continuat să reprezinte o provocare pentru neuroștiință.

Pentru acest studiu, echipa de la Mount Sinai a urmărit comportamentul și activitatea neurală în hipocampul șoarecilor adulți pe măsură ce aceștia trăiau experiențe noi, se odihneau după fiecare experiență (în perioade „offline”) și rememorau amintirile în zilele următoare.

Un experiment pe șoareci

Cercetătorii au descoperit că, după fiecare eveniment, creierul consolidează și stabilizează amintirea, redând experiența respectivă. După o experiență negativă, creierul nu reia doar acel eveniment, ci și amintiri din zile dinainte, aparent căutând evenimente conexe pentru a le lega împreună și, astfel, pentru a integra amintiri de-a lungul timpului.

Studierea șoarecilor care au avut o experiență foarte negativă (ex. primirea unui șoc electric într-un mediu specific) a arătat că experiențele negative au reactivat nu doar amintirea recentă adversă, ci și una „neutră” sau non-amenințătoare formată cu câteva zile înainte (un mediu sigur și diferit, unde nu au primit șocuri).

„Am descoperit că atunci când șoarecii se odihneau după o experiență foarte negativă, ei reactivau simultan ansamblul neural al acelei experiențe și al amintirii neutre anterioare, integrând astfel cele două modalități de memorie distincte. Ne referim la acest fenomen drept co-activare a ansamblului și acum știm că acesta stimulează legătura pe termen lung a amintirilor în creier”, explică dr. Cai.

Mecanismul ce reîmprospătează memoria funcționează în timpul zilei

Contrar literaturii publicate care sugerează că somnul ajută la stocarea amintirilor, cercetătorii au constatat că legarea amintirilor a avut loc mai des în timpul stării de veghe decât în timpul somnului. Această constatare a ridicat întrebări interesante pentru echipă despre rolurile distincte pe care starea de veghe și somnul le au în diferite procese de memorie.

Cercetarea a arătat, de asemenea, că experiențele adverse aveau mai multe șanse să fie legate retrospectiv cu amintiri anterioare decât prospectiv pe parcursul zilelor, iar evenimentele negative mai intense aveau o probabilitate mai mare de a conduce la legături de memorie retrospective.

„Descoperind mecanismul ce reîmprospătează memoria, am făcut un pas important spre o mai bună înțelegere a memoriei în viața reală, unde știm că amintirile noastre sunt constant actualizate și remodelate cu experiențe ulterioare, astfel încât să putem funcționa zi de zi într-o lume dinamică”, a spus dr. Cai.

Vă recomandăm să citiți și:

Cât timp îi ia creierului uman „să-și dea refresh” și ce s-ar întâmpla dacă nu ar face asta?

Oamenii care mănâncă mai puțin ar putea trăi mai mult, arată un studiu

Cercetătorii au găsit genele care ajută la slăbit

Ce legătură are ora de culcare cu sănătatea intestinelor?