Mirosul morții are o influență ciudată asupra oamenilor

Știați că muștele pot mirosi un cadavru de la kilometri distanță și pot săpa până la 2 metri adâncime pentru a ajunge la un sicriu și a-și depune ouăle? Aceste insecte sunt atrase de semnale chimice, însă nu doar necrofagii pot detecta mirosul morții. Cercetările au arătat că un compus eliberat de cadavre poate influența comportamentul uman chiar și atunci când nu ne dăm seama că îl mirosim.

Atunci când murim, corpurile noastre eliberează „mirosul morții”, un compus numit putrescină, responsabil pentru mirosul îngrozitor al cărnii în descompunere, fie că este vorba de carne umană sau de altă natură.

• Putem preveni ridurile dacă injectăm botox de la 20 de ani?
• Descoperire majoră în lupta cu obezitatea! De ce revin kilogramele după slăbit?

Un studiu din 2015 a investigat dacă acest compus ar putea constitui un semnal de amenințare care declanșează comportamente de apărare și de evadare la oameni.

Cum au fost testate efectele avute de mirosul morții asupra oamenilor?

Studiul a folosit patru experimente pentru a testa acest lucru:

Experimentul 1 a analizat efectul putrescinei asupra vigilenței. Participanții au fost împărțiți aleatoriu în trei grupuri: expuși la putrescină, amoniac sau apă, mirosurile fiind aplicate pe tampoane de vată cu o oră înainte de începerea testului. Apoi, participanții au avut un test de reacție pe calculator, fiind instruiți să facă clic pe un punct roșu cât mai repede posibil.

Experimentul 2 a investigat influența putrescinei asupra comportamentului de evadare. Participanții au fost expuși la una dintre cele trei condiții de miros (putrescină, amoniac sau apă) și apoi li s-a cerut să parcurgă o distanță de 80 de metri pentru a vedea cum și dacă timpul necesar varia.

Experimentul 3 a analizat comportamentul și gândurile legate de evadare. După ce au fost expuși la putrescină, amoniac sau apă, participanții au fost implicați într-o sarcină de completare a cuvintelor (de exemplu, „b_nk” poate fi completat cu bank, bonk sau bunk), urmată de o plimbare de 60 de metri pentru a monitoriza timpul necesar.

Experimentul 4 a explorat comportamentele defensive și dacă putrescina are efect chiar și atunci când mirosul nu poate fi detectat conștient de persoană. Participanții au fost expuși la concentrații foarte mici de putrescină și amoniac, după care li s-a cerut să citească un eseu critic despre valorile occidentale și să răspundă la întrebări despre sentimentele lor față de autorul eseului. De asemenea, dorința lor de a evada a fost evaluată în funcție de cât de repede au finalizat ultimul chestionar.

Ce au descoperit oamenii de știință?

Studiul a constatat că expunerea la putrescină a crescut vigilența participanților, chiar și atunci când aceștia nu erau conștienți de miros. Participanții expuși la putrescină au mers mai repede în experimentele de evadare și au manifestat mai multă ostilitate și comportamente defensive decât cei din celelalte condiții. Acest lucru sugerează că putrescina ar putea declanșa răspunsuri de tip „luptă sau fugi” pentru a ne ajuta să supraviețuim în situații periculoase, deși nu este clar ce amenințare anume ar putea semnala.

„În ansamblu, concluziile indică faptul că expunerea chiar și scurtă la putrescină mobilizează răspunsuri de gestionare a amenințărilor concepute pentru a face față amenințărilor din mediu”, au concluzionat autorii studiului.

Cercetările viitoare vor încerca să înțeleagă natura exactă a amenințării pe care o semnalează putrescina, fie că este microbiană sau de alt tip.

Studiul a fost publicat în Frontiers in Psychology.

Vă recomandăm să citiți și:

Este apa leac pentru mahmureală?

Creierul uman împarte ziua în capitole. Dar de ce și cum?

Genomul uman, stocat într-un „cristal” indestructibil care ne-ar putea readuce la viață după dispariție

Până în 2050, miopia ar putea afecta aproape 40% dintre tineri