Dacă te consideri încrezător că ai dreptate într-o dezbatere cu un prieten sau coleg, un nou studiu sugerează că s-ar putea să greșești. De ce oamenii cred că au dreptate chiar și atunci când greșesc?
Cercetătorii au descoperit că oamenii tind să creadă în mod natural că dețin toate informațiile necesare pentru a lua o decizie sau a susține o poziție, chiar și atunci când nu au suficiente date. Această tendință a fost denumită de cercetători „iluzia adecvării informației”.
„Am descoperit că, în general, oamenii nu se întreabă dacă mai există informații care i-ar putea ajuta să ia o decizie mai bine informată. Dacă le oferi câteva informații care par să se potrivească, majoritatea vor spune ‘asta pare corect’ și vor merge mai departe cu acea opinie”, a declarat Angus Fletcher, coautor al studiului și profesor de engleză la Universitatea de Stat din Ohio (SUA).
Studiul a fost publicat în jurnalul PLOS ONE. Fletcher a colaborat cu coautorii Hunter Gehlbach, psiholog educațional la Universitatea Johns Hopkins (SUA), și Carly Robinson, cercetător senior la Universitatea Stanford (SUA).
Cercetarea a implicat 1.261 de americani care au participat online. Aceștia au fost împărțiți în trei grupuri care au citit un articol despre o școală fictivă ce avea probleme cu apa. Un grup a citit doar argumente pentru fuziunea cu o altă școală care avea suficientă apă, al doilea grup a citit doar argumente împotriva fuziunii, iar al treilea grup de control a citit atât argumente pro, cât și contra fuziunii.
Rezultatele au arătat că cele două grupuri care au primit doar jumătate dintre informații, fie doar argumente pro-fuziune, fie doar contra, au crezut totuși că au suficiente date pentru a lua o decizie bună. Majoritatea au declarat că ar urma recomandările din articolul pe care l-au citit. De ce oamenii cred că au dreptate în acest caz?
„Cei care aveau doar jumătate dintre informații erau de fapt mai încrezători în decizia lor decât cei care aveau întreaga poveste. Erau foarte siguri că decizia lor era corectă, deși nu aveau toate datele”, a spus Fletcher.
De asemenea, participanții cu jumătate dintre informații au considerat că majoritatea oamenilor ar lua aceeași decizie ca ei, notează Medical Xpress.
Există și o veste bună în acest studiu: unii dintre participanți, după ce au citit argumentele celeilalte părți, au fost dispuși să-și schimbe părerea, odată ce au avut toate informațiile.
Totuși, Fletcher a subliniat că acest lucru nu funcționează întotdeauna, mai ales în cazul problemelor ideologice puternic înrădăcinate. În astfel de cazuri, oamenii ar putea să nu aibă încredere în noile informații sau să le reinterpreteze pentru a se potrivi cu opiniile lor preexistente.
„Însă majoritatea conflictelor interpersonale nu sunt despre ideologie. Ele sunt pur și simplu neînțelegeri din viața de zi cu zi”, a adăugat el.
Aceste descoperiri completează cercetările privind „realismul naiv”, credința că înțelegerea subiectivă a unei persoane este adevărul obiectiv. Iluzia adecvării informației arată că oamenii pot împărtăși aceeași înțelegere, asta dacă ambele părți dețin suficiente date.
Fletcher, care studiază cum sunt influențați oamenii de puterea poveștilor, a subliniat că este esențial ca oamenii să se asigure că au întreaga poveste înainte de a lua o poziție.
„După cum am descoperit în acest studiu, există un mod automat în care oamenii cred că știu toate faptele relevante, chiar dacă nu le știu. Primul pas atunci când nu ești de acord cu cineva ar trebui să fie să te întrebi: ‘Există ceva ce îmi scapă și care m-ar ajuta să văd perspectiva lor și să înțeleg mai bine poziția lor?’ Asta este calea de a combate iluzia adecvării informației”, a concluzionat el.
Oamenii de știință au identificat sute de gene care ar putea declanșa cancer
Consumul moderat de cafea are un efect benefic asupra bolilor cardiometabolice
Cercetătorii descoperă o nouă țintă pentru tratarea insuficienței cardiace
Meditația chiar ameliorează durerea, arată scanările cerebrale