Home » Știință » Astronomii sunt tot mai aproape de a afla cum a ajuns Marte o planetă nelocuibilă

Astronomii sunt tot mai aproape de a afla cum a ajuns Marte o planetă nelocuibilă

Astronomii sunt tot mai aproape de a afla cum a ajuns Marte o planetă nelocuibilă
Credit: NASA/MAVEN/The Lunar and Planetary Institute
Publicat: 12.10.2024

Roverul Curiosity al NASA, care explorează în prezent craterul Gale de pe Marte, oferă noi detalii despre modul în care climatul marțian străvechi a trecut de la un mediu potențial propice vieții – cu dovezi privind prezența pe scară largă a apei lichide la suprafață – la o suprafață care nu este ospitalieră pentru viața terestră așa cum o știm noi.

Deși suprafața planetei Marte este friguroasă și ostilă vieții în prezent, exploratorii roboți ai NASA de pe Marte caută indicii cu privire la faptul dacă aceasta ar fi putut susține viața în trecutul îndepărtat.

Cercetătorii au folosit instrumentele de la bordul Curiosity pentru a măsura compoziția izotopică a mineralelor bogate în carbon găsite în craterul Gale și au descoperit noi informații despre modul în care s-a transformat clima antică a Planetei Roșii.

„Valorile izotopice ale acestor carbonați indică unele cantități extreme de evaporare, sugerând că acești carbonați s-au format probabil într-un climat care putea susține doar apă lichidă tranzitorie”, a declarat David Burtt de la Centrul Goddard Space Flight al NASA din Greenbelt, Maryland, și autorul principal al studiului, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences.

„Probele noastre nu sunt în concordanță cu un mediu antic cu viață pe suprafața lui Marte, deși acest lucru nu exclude posibilitatea unei biosfere subterane sau a unei biosfere de suprafață care a început și s-a încheiat înainte de formarea acestor carbonați.”

O biosferă subterană sau de suprafață

Izotopii sunt versiuni ale unui element cu mase diferite. Pe măsură ce apa se evapora, versiunile ușoare ale carbonului și oxigenului aveau mai multe șanse de a scăpa în atmosferă, în timp ce versiunile grele erau lăsate în urmă mai des, acumulându-se în abundențe mai mari și, în acest caz, fiind încorporate în cele din urmă în rocile carbonatice.

Oamenii de știință sunt interesați de carbonați datorită capacității lor dovedite de a acționa ca înregistrări climatice. Aceste minerale pot păstra semnături ale mediului în care s-au format, inclusiv temperatura și aciditatea apei, precum și compoziția apei și a atmosferei, scrie EurekAlert.

Lucrarea propune două mecanisme de formare pentru carbonații descoperiți la Gale. În primul scenariu, carbonații se formează printr-o serie de cicluri umed-uscat în craterul Gale. În al doilea, carbonații se formează în apă foarte sărată, în condiții reci, de formare a gheții în craterul Gale.

Aceste minerale pot păstra semnături ale mediului

„Aceste mecanisme de formare reprezintă două regimuri climatice diferite care pot prezenta scenarii de habitabilitate diferite”, a declarat Jennifer Stern de la NASA Goddard, coautor al lucrării. „Ciclurile umed-uscat ar indica o alternanță între medii mai locuibile și mai puțin locuibile, în timp ce temperaturile criogenice din latitudinile medii ale planetei Marte ar indica un mediu mai puțin locuibil în care cea mai mare parte a apei este blocată în gheață și nu este disponibilă pentru chimie sau biologie, iar ceea ce există este extrem de sărat și neplăcut pentru viață.”

Aceste scenarii climatice pentru vechiul Marte au fost propuse anterior, pe baza prezenței anumitor minerale, a modelării la scară globală și a identificării formațiunilor stâncoase. Acest rezultat este primul care adaugă dovezi izotopice din probe de rocă în sprijinul scenariilor.

Valorile izotopilor grei din carbonații marțieni sunt semnificativ mai mari decât cele observate pe Pământ pentru mineralele carbonate și sunt cele mai grele valori ale izotopilor de carbon și oxigen înregistrate pentru orice material de pe Marte. De fapt, potrivit echipei, atât climatul umed-uscat, cât și cel rece-sărat sunt necesare pentru a forma carbonați atât de bogați în carbon și oxigen greu.

Vă recomandăm să mai citiți și:

De ce vrea NASA să tragă cu gloanțe spre Lună și Marte?

Cu ce este acoperită suprafața planetei Marte? Cercetătorii de la MIT au descoperit ceva uluitor

Elon Musk spune că „nu vom ajunge niciodată pe Marte” dacă Kamala Harris va fi președintele SUA

Atlasul norilor de pe Marte prezintă fenomene atmosferice uimitoare

Mihaela Horchidan
Mihaela Horchidan
Mihaela și-a finalizat studiile la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București, având experiență în presa online și radio. Curiozitatea, dorința de a afla cât mai multe și pasiunea pentru istorie, ştiinţă şi natură au condus-o către Descopera.ro citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase