Efectele bullyingului asupra sănătății mintale a adolescenților sunt bine documentate. Dar este posibil ca tinerii hărțuiți în liceu să devină mai puțin optimiști?
O cercetare recentă arată că tinerii hărțuiți în liceu în clasa a noua devin mai pesimiști în legătură cu perspectivele lor educaționale și profesionale după liceu. Mai exact, bullyingul crește riscul de depresie la adolescenți, ceea ce îi face să se simtă lipsiți de speranță în privința viitorului.
În calitate de psiholog specializat în dezvoltare care studiază starea de bine a adolescenților, Hannah Schacter, de la Wayne State University (SUA), a dorit să înțeleagă mai bine efectele pe termen lung ale bullyingului asupra așteptărilor tinerilor pentru viitor. Echipa ei de cercetare a recrutat 388 de liceeni care abia începuseră clasa a noua. Acestora li s-a cerut să completeze chestionare la fiecare câteva luni, timp de trei ani consecutivi.
Adolescenții care au raportat că au fost mai frecvent victime ale hărțuirii în clasa a noua au raportat ulterior așteptări mai scăzute privind perspectivele lor educaționale și profesionale până în clasa a unsprezecea. Mai precis, adolescenții agresați se simțeau mai puțin încrezători în capacitatea lor de a atinge nivelul de educație dorit, de a găsi un loc de muncă plăcut și de a câștiga suficienți bani pentru a se întreține după terminarea liceului, notează Medical Xpress.
Elevii care au suferit mai mult din cauza bullyingului în clasa a noua au înregistrat o scădere de aproximativ opt puncte procentuale în așteptările lor pentru viitor, în comparație cu colegii care nu au fost agresați. Această scădere rămâne semnificativă chiar și după ce au fost luați în calcul factori precum rasa, genul, statutul socioeconomic și așteptările anterioare privind performanțele academice.
Interesant este că un tip de bullying a avut un impact deosebit de negativ. Adolescenții care au experimentat forme de victimizare prin excludere, fiind ignorați sau lăsați intenționat pe dinafară din activitățile de grup, sau cei care au suferit deteriorarea relațiilor sociale au fost cei mai afectați. Însă adolescenții care au fost ținta atacurilor directe, cum ar fi loviturile, amenințările sau jignirile, nu au raportat așteptări mai scăzute pentru viitor.
De ce bullyingul care afectează relațiile și reputația socială a adolescenților le diminuează optimismul pentru succesul viitor? Cercetătorii au descoperit că depresia are un rol important.
Adolescenții care au experimentat acest tip de hărțuire în clasa a noua au manifestat mai multe simptome depresive până în clasa a zecea. Aceste simptome depresive erau corelate cu așteptări mai scăzute pentru viitor un an mai târziu. Având în vedere că relațiile cu colegii devin din ce în ce mai importante în adolescență, bullyingul care afectează direct aceste relații pare a fi deosebit de insidios.
Cercetările anterioare arată că adolescenții cu așteptări negative pentru viitor au o probabilitate mai mică de a urma o facultate și de a obține locuri de muncă de nivel înalt la vârsta adultă.
Descoperirile sugerează că bullyingul la începutul liceului poate declanșa un ciclu de lipsă de speranță și pesimism cu privire la perspectivele educaționale și profesionale ulterioare. S-a dovedit deja că investiția în strategii dovedite pentru prevenirea bullyingului, cum ar fi programele care promovează intervenția martorilor și oferă sprijin țintit pentru victime, îmbunătățește sănătatea tinerilor și ar putea, de asemenea, să ajute la ruperea acestui ciclu.
Oamenii de știință plănuiesc să continue sondajele cu tinerii care au participat la cercetare pe măsură ce aceștia trec la facultate și pe piața muncii în anii următori. În acest fel, cercetătorii speră să identifice cele mai bune modalități de a interveni pentru a preveni bullyingul și efectele acestuia. Scopul final este să se asigure că toți adolescenții au încredere în potențialul lor de a reuși ca adulți.
Oamenii de știință au descoperit o nouă celulă, prezisă pentru prima oară acum 100 de ani
Microgravitația afectează ritmul normal al inimii astronauților
Puii de găină ne ajută să înțelegem modul în care creierul recunoaște fețele