Puii de găină ne ajută să înțelegem modul în care creierul recunoaște fețele

Creierul animalelor și al oamenilor este natural programat să recunoască fețele? Există un mecanism biologic înnăscut care explică această abilitate? Care este modul în care creierul recunoaște fețele?

Aceste întrebări alimentează o dezbatere între două tabere: cei care cred că recunoașterea fețelor este o abilitate dobândită prin experiență și expunere la fețe și cei care consideră că această abilitate este predispusă înnăscut în creier.

• Cât de multe proteine trebuie, de fapt, să consumăm?
• Cititul reduce riscul de demență, iar televizorul îl crește, arată un nou studiu

Care este modul în care creierul recunoaște fețele? Un studiu recent realizat de o echipă de cercetători de la Centrul pentru Științele Minții și Creierului (CIMEC) al Universității din Trento (Italia) a adus o contribuție semnificativă la această dezbatere. Echipa a identificat, la pui de găină de o săptămână, care nu au fost expuși anterior fețelor, o populație de neuroni care răspund la un stimul ce seamănă cu o față, format din trei puncte ce imită doi ochi și un cioc (sau o gură).

Modul în care creierul recunoaște fețele, dezvăluit de puii de găină

Animalele nu răspund la trăsături faciale izolate sau la puncte aranjate într-o manieră dezordonată, care nu amintesc de caracteristicile unei fețe. Rezultatele sugerează că recunoașterea fețelor este, așadar, o abilitate înnăscută.

Studiul a fost publicat în revista Proceedings of the National Academy of Sciences.

Numeroase studii comportamentale sugerează că selectivitatea față de fețe poate fi o abilitate înnăscută a creierului. Atât oamenii nou-născuți, cât și puii de găină proaspăt eclozați, care nu au văzut fețe înainte, prezintă o atracție spontană față de stimuli asemănători cu o față, compuși din trei trăsături întunecate reprezentând ochii și o gură (sau un cioc). Cu toate acestea, mecanismul neuronal al acestei predispoziții înnăscute era necunoscut.

Un experiment cu puncte

Experimentele efectuate de echipa de la UniTrento au arătat că puii de găină reacționează la forme ce seamănă cu fețe schematizate. Răspunsul a fost identificat într-o populație de neuroni dintr-o zonă specifică a creierului, numită „nidopaliul caudolateral”, considerată echivalentul aviar al cortexului prefrontal de la mamifere.

Studiul a fost realizat în Laboratorul de Cogniție Animală și Neuroștiință (ACN) de la CIMEC, condus de Giorgio Vallortigara, care explică: „Am efectuat o serie de experimente de control folosind fețe schematice în care trăsăturile erau amestecate, mutate sau aranjate în toate combinațiile posibile. Acești neuroni par să răspundă doar la fețe. Acest lucru sugerează că sensibilitatea la fețe este probabil înnăscută în creierul vertebratelor.”

Un alt aspect interesant al cercetării este funcția acestei sensibilități, care explică, de exemplu, de ce uneori vedem fețe în nori sau în petele de pe pereți, un fenomen cunoscut sub numele de „pareidolie”, notează Medical Xpress.

Abilitatea prin care creierul recunoaște fețele este înnăscută

„Acest proces psihologic este rezultatul unui mecanism specific al creierului”, spune Vallortigara.

„Creierul nostru este natural programat să răspundă la această configurație simplă de puncte aranjate în pozițiile corecte. Aceștia sunt stimuli care nu există în natură. Nu există fețe schematice în lume, dar aceste fețe platonice sunt cea mai simplă modalitate prin care creierul poate reprezenta ceva ce seamănă cu o față”, continuă cercetătorul.

„Astfel, un nou-născut sau un pui de găină va fi atras de acești stimuli compuși din trei puncte întunecate aranjate în triunghi inversat și, în timp, va putea învăța caracteristicile specifice ale feței mamei și să le distingă de cele ale unui străin. Acești neuroni acționează ca un fel de detector de fețe, un mecanism care facilitează învățarea despre o anumită categorie de stimuli, importantă din punct de vedere social”, mai spune acesta.

Studiul sugerează că învățarea nu ar fi posibilă dacă nu ar fi susținută de mecanisme înnăscute. Potrivit autorilor studiului, învățarea prin experiență, prin încercări și erori, ar dura prea mult și ar prezenta un risc ridicat de greșeli.

Vă recomandăm să citiți și:

Fructul pe care nu trebuie să-l consumi dacă ești sub tratament medicamentos

Îți place să dormi mai mult în weekend? Beneficiile miraculoase ale acestui obicei

Test de cultură generală. De ce căscăm?

Un studiu dezvăluie unde „trăiește” dragostea în creier