Somnul resetează neuronii pentru noi amintiri

Deși toată lumea știe că un somn odihnitor reface energia, un nou studiu realizat de Universitatea Cornell (SUA) arată și că somnul resetează neuronii pentru noi amintiri.

Învățarea sau experiențele noi activează neuronii din hipocamp, o regiune a creierului esențială pentru memorie. Mai târziu, în timpul somnului, aceiași neuroni repetă același model de activitate, consolidând amintirile care sunt apoi stocate într-o zonă mare numită cortex. Dar cum reușim să continuăm să învățăm lucruri noi pe tot parcursul vieții fără a ne epuiza neuronii?

• Iată cum o simplă cană cu ceai poate deveni un detector de particule!
• Pentru prima dată în istorie, astronomii au fotografiat îndeaproape o stea din afara galaxiei Calea Lactee

Un nou studiu a descoperit că, în anumite momente din timpul somnului profund, anumite părți ale hipocampului se liniștesc și, astfel, somnul resetează neuronii.

Cercetarea a fost publicată în revista Science.

Somnul resetează neuronii pentru a putea crea noi amintiri

„Acest mecanism i-ar putea permite creierului să refolosească aceleași resurse, aceiași neuroni, pentru învățarea de lucruri noi a doua zi”, a spus Azahara Oliva, profesoară asistentă de neurobiologie și comportament și autoare principală a studiului.

Hipocampul este împărțit în trei regiuni: CA1, CA2 și CA3. Regiunile CA1 și CA3 sunt implicate în codificarea amintirilor legate de timp și spațiu și sunt bine studiate; mai puțin se știe despre CA2, care, conform studiului actual, generează această liniștire și resetare a hipocampului în timpul somnului. Cercetătorii au implantat electrozi în hipocampii șoarecilor, ceea ce le-a permis să înregistreze activitatea neuronală în timpul învățării și al somnului. Astfel, oamenii de știință au putut observa că, în timpul somnului, neuronii din zonele CA1 și CA3 reproduc aceleași modele neuronale care s-au dezvoltat în timpul învățării din timpul zilei.

Cercetătorii au dorit să înțeleagă cum reușește creierul să continue să învețe zilnic fără a se suprasolicita sau fără a rămâne fără neuroni.

„Ne-am dat seama că există și alte stări ale hipocampului care apar în timpul somnului, în care totul se liniștește. Regiunile CA1 și CA3, care au fost foarte active, devin brusc tăcute. Este o resetare a memoriei, iar această stare este generată de regiunea mediană, CA2”, a spus Oliva.

Tipurile de neuroni implicați în acest proces

Celulele numite neuroni piramidali sunt considerate a fi neuronii activi care contează pentru funcții precum învățarea. Un alt tip de celulă, numit interneuron, are diferite subtipuri. Cercetătorii au descoperit că creierul are circuite paralele reglate de două tipuri de interneuroni: unul care reglează memoria și altul care permite resetarea amintirilor.

Cercetătorii cred că acum au instrumentele necesare pentru a stimula memoria, modificând mecanismele de consolidare a memoriei, ceea ce ar putea fi aplicat atunci când funcția memoriei se deteriorează, cum ar fi în cazul bolii Alzheimer. De asemenea, oamenii de știință au dovezi pentru explorarea modalităților de a șterge amintiri negative sau traumatice, ceea ce ar putea ajuta la tratarea unor afecțiuni precum tulburarea de stres posttraumatic.

Rezultatul ajută la explicarea motivului pentru care toate animalele au nevoie de somn, nu doar pentru a-și fixa amintirile, ci și pentru a reseta creierul și a-l menține funcțional în timpul orelor de veghe. „Arătăm că memoria este un proces dinamic”, a spus Oliva.

Vă recomandăm să citiți și:

Virusurile antice ar fi jucat un rol mai important decât credeam în evoluția noastră

Genele antice ale „virusurilor zombi” ar putea influența apariția cancerului

Test de cultură generală. De ce nu te poți gâdila singur?

Genele ar putea să ne influențeze comportamentul mai mult decât credeam