Anxietatea și depresia cresc riscul apariției unor cheaguri de sânge periculoase, potrivit unui studiu

Anxietatea sau depresia pot crește riscul apariției cheagurilor de sânge care pot pune viața în pericol, cunoscute sub numele de tromboză venoasă profundă (TVP).

Aceasta poate provoca daune prin limitarea fluxului sanguin la locul cheagului și prin creșterea presiunii în vene. Un pericol mai mare apare în cazul în care o parte sau întregul cheag se desprinde și ajunge la plămâni, unde poate bloca fluxul sanguin, provocând dificultăți de respirație, dureri în piept și chiar deces.

• Iată cum o simplă cană cu ceai poate deveni un detector de particule!
• Pentru prima dată în istorie, astronomii au fotografiat îndeaproape o stea din afara galaxiei Calea Lactee

În ultimul deceniu, oamenii de știință au descoperit legături între sănătatea mintală a oamenilor și riscul lor de apariție a acestor cheaguri de sânge. Cu toate acestea, rezultatele contradictorii ale studiilor și factorii complicatori – cum ar fi utilizarea medicamentelor de către unii subiecți ai studiului și istoricul hipertensiunii arteriale – au făcut dificilă determinarea exactă a legăturii dintre cele două.

Acum, un studiu publicat în American Journal of Hematology a examinat nu numai cât de mult anxietatea sau depresia pot crește riscul unei persoane de TVP, ci și de ce.

„Cercetarea a pornit de la pacienții mei”, a declarat pentru Live Science Dr. Rachel Rosovsky, autorul principal al studiului și director al cercetării trombozei în cadrul Diviziei de Hematologie de la Massachusetts General Hospital. „Când am realizat asocierea dintre anxietatea și depresia pe termen lung și cheagurile de sânge, am început să mă gândesc dacă aceste condiții ar putea afecta riscul unui pacient de a dezvolta un cheag.”

O potențială legătură între sănătatea mintală și riscul crescut de coagulare

Pentru a investiga legătura, cercetătorii au analizat retrospectiv datele a aproape 119.000 de persoane. Datele au inclus măsurători ale activității cerebrale legate de stres obținute cu ajutorul tomografiei cu emisie de pozitroni (PET). Scanările PET dezvăluie nivelurile de activitate și consumul de energie ale diferitelor părți ale creierului.

Cercetătorii au comparat activitatea amigdalei – o regiune a creierului care procesează și răspunde la amenințările potențiale – cu cea a cortexului prefrontal ventromedial, care ajută la reglarea amigdalei și, astfel, la controlul răspunsurilor emoționale. În acest fel, cercetătorii au obținut un instantaneu al activității neuronale legate de stres, sau SNA.

Datele au inclus, de asemenea, măsuri ale proteinei C reactive de înaltă sensibilitate, un marker al inflamației, și variabilitatea ritmului cardiac, o măsură a adaptabilității. Cu cât variabilitatea ritmului cardiac este mai mare, cu atât organismul poate face față mai bine situațiilor stresante, scrie LiveScience.

Cercetătorii spun că este nevoie de investigații suplimentare

Din grupul total, aproximativ 106 450 au fost diagnosticați cu anxietate, în timp ce 108 790 au avut depresie; există o suprapunere în aceste grupuri, deoarece mulți participanți au avut ambele afecțiuni.

Pe parcursul unei perioade medii de urmărire de 3,6 ani, aproximativ 1 780 de participanți la studiu au prezentat TVP. Cei cu antecedente de anxietate sau depresie au fost cu 53% și, respectiv, cu 48% mai predispuși să sufere de TVP, comparativ cu cei care nu au antecedente de niciuna dintre afecțiuni. Tendințe similare au fost observate în rândul persoanelor cu ambele afecțiuni.

În plus, dintre cele 1 520 de persoane care au efectuat scanări, cele cu anxietate sau depresie au prezentat SNA mai mare decât cele fără niciuna dintre afecțiuni. Persoanele cu niveluri mai ridicate decât cele normale ale acestei activități au fost cu 30% mai susceptibile de a suferi TVP decât cele cu niveluri normale.

Atudiul dezvăluie o „potențială legătură între sănătatea mintală și riscul crescut de coagulare, care justifică investigații suplimentare”, mai spun cercetătorii.

Vă recomandăm să mai citiți și:

Cercetătorii au găsit microplastice în cheagurile de sânge din inimă, creier și picioare

Vaccinurile împotriva COVID-19 reduc riscul de insuficiență cardiacă și de cheaguri de sânge

Medicii de pe Pământ au reușit să trateze cheagul de sânge al unui astronaut aflat în spațiu

Cum tratezi un cheag de sânge în spaţiu?