Câinii pot mirosi stresul oamenilor, iar acesta îi afectează profund, arată un studiu

Câinii pot mirosi stresul uman, iar un nou studiu arată că mirosul poate declanșa un efect emoțional similar la câini, determinându-i să ia decizii „pesimiste”.

Aceasta este prima dovadă științifică a faptului că mirosurile stresului uman influențează emoțiile și învățarea la câini, afirmă echipa de cercetători din Regatul Unit, și poate arunca o lumină nouă și valoroasă asupra legăturii străvechi dintre speciile noastre.

• O echipă de cercetători a găsit mai multe găuri negre decât s-ar fi așteptat în Universul…
• Oamenii de știință au demontat una dintre cele mai consacrate statistici despre biodiversitate

În timp ce abilitatea câinilor de a simți stările de spirit ale oamenilor poate fi o mică surpriză pentru cei care trăiesc cu ei, studiul sugerează că aceasta este mai puternică decât cred mulți oameni.

„Stăpânii știu cât de atente sunt animalele lor de companie la emoțiile lor, dar aici arătăm că până și mirosul unui om stresat și necunoscut afectează starea emoțională a câinelui, percepția recompenselor și capacitatea de a învăța”, spune autorul principal Nicola Rooney, cercetător în domeniul interacțiunilor om-animal la Universitatea din Bristol.

Studiile anterioare pe oameni au arătat că putem observa indicii despre emoțiile altor persoane, detectând în subconștient chemosemnale în transpirația lor, iar aceste semnale ascunse ne pot afecta subtil propriile emoții și decizii, scrie ScienceAlert.

Câinii detectează, de asemenea, aceste semnale de la noi, după cum arată alte descoperiri recente, însă Rooney și colegii săi sperau să afle cum îi afectează mirosurile noastre de stres.

O lumină nouă asupra legăturii dintre oameni și câini

Deoarece câinii sunt pricepuți să citească semnalele verbale și non-verbale ale oamenilor, cercetătorii au decis să nu îi expună direct la oameni stresați. În schimb, câinilor le-au fost prezentate mostre de transpirație și respirație colectate de la trei voluntari umani necunoscuți, în timp ce aceștia se relaxau sau făceau ceva stresant.

Cercetătorii au recrutat 18 cupluri câine-om pentru a participa la testele cu mostre de miros uman. Câinii au învățat în timpul sesiunilor de antrenament că un castron de mâncare aflat într-un loc conținea întotdeauna o recompensă, în timp ce un castron aflat într-un al doilea loc era întotdeauna gol.

Câinii care au învățat acest lucru au început să se apropie mai repede dacă un castron era plasat în locul pozitiv, decât în cel negativ.

Echipa explică faptul că alergarea nerăbdătoare a câinilor indică „optimismul” sau un semnal comportamental care sugerează starea emoțională a unui animal, pe baza cercetărilor anterioare care au asociat emoțiile pozitive și negative ale oamenilor cu decizii „optimiste”, respectiv „pesimiste”.

Câinii sunt pricepuți să citească semnalele verbale și non-verbale

După antrenamentul inițial, cercetătorii au început să servească boluri în locuri noi, amplasate în mod criptat între primele două, pentru a vedea cât de ușor se apropie câinii.

Câinii au fost semnificativ mai puțin predispuși să se apropie de un bol atunci când au simțit mirosul unui străin stresat, decât atunci când au fost expuși la mirosul unui străin relaxat sau al unei cârpe goale.

Răspunsul moderat al câinilor expuși la mirosul de stres uman se califică drept pesimism și sugerează o stare emoțională negativă. Acest lucru poate fi adaptiv, poate ajuta câinii să-și conserve resursele sau să evite frustrarea.

O mare parte din această dinamică este încă puțin înțeleasă și vor fi necesare mai multe cercetări pentru a clarifica modul exact în care mirosurile noastre afectează modul în care câinii simt și învață.

Studiul a fost publicat în Scientific Reports.

Vă recomandăm să mai citiți și:

O grădină zoologică a vopsit doi câini în alb și negru și a spus că sunt „câini panda”

De ce câinii se miros reciproc atunci când se întâlnesc?

Un râs îngropat alături de patru câini, datând din Epoca Romană, îi nedumerește pe arheologi

Câinii sunt capabili să înțeleagă sensul cuvintelor, arată un nou studiu