Ce este starea de flux și cum o putem obține?

Oamenii de știință au prezentat demult beneficiile mintale și creative ale „stării de flux”, în care absorbția totală într-o activitate alungă anxietatea. Dar ce o provoacă și cum o putem obține?

Ca dansatoare profesionistă de balet, Julia Christensen cunoștea bine starea de flux: o absorbție totală în mișcările corpului său, fără vorbăria constantă care ne însoțește de obicei viața de veghe. Orele puteau trece fără ca ea să-și dea seama de timpul care trecuse.

• Iată cum o simplă cană cu ceai poate deveni un detector de particule!
• Pentru prima dată în istorie, astronomii au fotografiat îndeaproape o stea din afara galaxiei Calea Lactee

O accidentare la spate i-a pus capăt carierei și, alături de multe alte schimbări de viață pe care aceasta le-a adus, s-a trezit că îi lipsește calmul mintal care îi însoțea practica și performanțele.

„Am devenit conștientă că nu-mi puteam controla gândurile. Și nu mai avusesem niciodată de-a face cu asta înainte”, spune ea.

Christensen este acum cercetător principal la Institutul Max Planck pentru Estetică Empirică din Frankfurt pe Main. Rezultatul călătoriei sale ar putea fi extrem de benefic pentru mulți oameni.

Studiile sugerează că intrarea în starea de flux ne poate spori performanța în activități precum sportul sau muzica și ne poate îmbunătăți creativitatea și starea de bine.

Cum aflăm „secretul fericirii”

Regretatul psiholog maghiar Mihály Csíkszentmihályi, care a inventat pentru prima dată termenul flow, a mers până acolo încât l-a numit „secretul fericirii”. Așadar, ce este acesta? Și cum putem intra în această stare cerebrală uneori evazivă?

Csíkszentmihályi și-a început investigațiile în anii 1970, după ce a intervievat sute de participanți cu privire la suișurile și coborâșurile din viața lor. Contrar presupunerii că suntem cei mai fericiți în timp ce ne odihnim, el a descoperit că vârfurile implică adesea niveluri foarte ridicate de concentrare mintală.

Activitatea specifică nu părea să conteze – putea fi înotul, cântatul la vioară sau efectuarea unei operații pe creier. Ceea ce conta era sentimentul de imersiune și de măiestrie.

„Cele mai bune momente”, a scris el mai târziu în cartea sa, „apar de obicei atunci când corpul sau mintea unei persoane sunt întinse până la limită într-un efort voluntar de a realiza ceva dificil și valoros”.

Cele mai multe momente, atunci când mintea e întinsă la maximum

Pe baza interviurilor ulterioare, Csíkszentmihályi a definit caracteristicile de bază care păreau să marcheze aceste experiențe optime, conducând la conceptul de flow. Aceste elemente au inclus un nivel ridicat de concentrare, un sentiment de control și diminuarea îngrijorării, cu un obiectiv clar și feedback imediat.

Fluxul este însoțit, de asemenea, de o alterare a simțului timpului, deoarece nu observăm minutele sau orele care trec, potrivit The Guardian.

Conform cercetărilor lui Csíkszentmihályi, fluxul este cel mai probabil să apară atunci când găsim echilibrul perfect între abilitățile noastre actuale și dificultatea activității în cauză. Dacă o sarcină este prea ușoară, aceasta nu reușește să ne absoarbă atenția, astfel încât devenim distrași, iar gândurile noastre pot rătăci către alte preocupări.

Dacă este prea grea, începem să ne simțim stresați de sarcina în sine. Nivelul optim de implicare – și toate sentimentele plăcute care vin odată cu el – îl găsim doar atunci când ne aflăm la mijloc.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Frumusețea nu aduce fericire. Ce se întâmplă cu oamenii care arată prea bine?

Microbiomul fericit: cum avem grijă de „vietățile” din și de pe corpul nostru?

Reclamele ne fac mai fericiți sau mai triști? Un studiu a încercat să afle!

Brânza ne face fericiți și ar putea avea și beneficii pentru sănătate