„Păsările de noapte” tind să aibă o minte mai ageră

Un studiu care investighează efectul somnului asupra performanței cerebrale a descoperit o legătură între preferința unui individ pentru activitatea de dimineață sau de seară și funcția cerebrală, sugerând că „păsările de noapte” tind, în general, să aibă scoruri cognitive mai ridicate.

Cercetătorii de la Imperial College London (Anglia) au analizat date de la peste 26.000 de persoane pentru a afla modul în care diferitele aspecte ale somnului, cum ar fi durata, tiparele și calitatea, influențează agerimea mintală și capacitatea cognitivă generală.

• Iată cum o simplă cană cu ceai poate deveni un detector de particule!
• Pentru prima dată în istorie, astronomii au fotografiat îndeaproape o stea din afara galaxiei Calea Lactee

Folosind date din baza de date extinsă UK Biobank, ei au analizat informațiile despre adulții din Marea Britanie care au completat teste cognitive, care au inclus și dacă oamenii se descriau ca fiind „persoane matinale” sau „persoane de seară”, referindu-se la momentul zilei în care se simțeau mai alerți și mai productivi.

Ce scoruri au obținut „păsările de noapte” la testele cognitive?

Studiul, publicat în BMJ Public Health, a constatat că somnul cu o durată cuprinsă între șapte și nouă ore pe noapte era optim pentru funcția cerebrală, îmbunătățind funcțiile cognitive, cum ar fi memoria, raționamentul și viteza de procesare a informațiilor. În contrast, dormitul timp de mai puțin de șapte ore sau de mai mult de nouă ore avea un efect clar negativ asupra funcției cerebrale.

De asemenea, s-a constatat că cronotipul unei persoane, adică preferința individuală pentru activitatea de seară sau de dimineață, cunoscut sub numele de „păsări de noapte” și „oamenii matinali”, influența și el scorurile testelor.

„Păsările de noapte”, adică adulții care sunt în mod natural mai activi seara, au performat mai bine la teste în comparație cu cei care erau orientați spre dimineață. „Oamenii matinali” au avut în mod constant cele mai mici scoruri cognitive în ambele grupuri analizate, cu scoruri îmbunătățite pentru tipurile „intermediare”, adică cei care au exprimat o preferință moderată pentru zi sau noapte, și atingând niveluri mai ridicate pentru tipurile de seară.

Persoanele mai productive seara au avut scoruri cu aproximativ 13,5% mai mari decât cele matinale într-un grup și cu 7,5% mai mari într-un alt grup. Persoanele intermediare au avut și ele rezultate mai bune, obținând scoruri cu aproximativ 10,6% și 6,3% mai mari decât cele matinale în cele două grupuri. Aceste diferențe au fost foarte semnificative, ceea ce înseamnă că este foarte puțin probabil să fie întâmplătoare, punctează Medical Xpress.

Ce ne spun rezultatele acestui studiu?

Analiza a fost ajustată pentru alți factori de sănătate și stil de viață, cum ar fi vârsta, genul, fumatul și consumul de alcool, precum și pentru prezența bolilor cronice, cum ar fi bolile de inimă și diabetul. Persoanele mai tinere și cele fără afecțiuni cronice au obținut în general scoruri mai mari la testele cognitive, în timp ce alegerile de stil de viață mai sănătoase au fost de obicei asociate cu o performanță cognitivă mai bună.

„Studiul nostru a constatat că adulții care sunt în mod natural mai activi seara au tendința de a performa mai bine la testele cognitive decât cei care sunt persoane matinale. Mai degrabă decât să fie doar preferințe personale, aceste cronotipuri ar putea avea un impact asupra funcției noastre cognitive”, a spus autoarea principală a studiului, dr. Raha West, de la Departamentul de Chirurgie și Cancer din cadrul Imperial College London.

„Este important de menționat că asta nu înseamnă că toate persoanele matinale au performanțe cognitive mai slabe. Constatările reflectă o tendință generală în care majoritatea ar putea inclina spre o mai bună funcție cognitivă la tipurile de seară”, a explicat dr. West, care este și bursieră NIHR.

Cel mai important pentru „păsările de noapte” este să doarmă suficient

„Deși este posibil să îți schimbi obiceiurile naturale de somn ajustând treptat ora de culcare, crescând expunerea la lumina de seară și menținând un program de somn consistent, schimbarea completă de la o persoană matinală la una de seară este complexă”, spune cercetătoarea.

„În timp ce înțelegerea și lucrul cu tendințele tale naturale de somn este esențială, este la fel de important să îți amintești să dormi suficient, nici prea mult, nici prea puțin. Acest lucru este crucial pentru a menține creierul sănătos și pentru a funcționa la capacitate maximă”, a subliniat ea.

Cercetătorii au mai descoperit că, deși durata somnului era vitală, persoanele care au raportat insomnie nu au obținut scoruri semnificativ mai mici la performanța cognitivă în cohortele lor. Acest lucru poate indica faptul că aspectele specifice ale insomniei, cum ar fi severitatea și durata suferinței, trebuie luate în considerare.

„Am constatat că durata somnului are un efect direct asupra funcției cerebrale și credem că gestionarea proactivă a tiparelor de somn este foarte importantă pentru a îmbunătăți și proteja modul în care funcționează creierul nostru. Ne-ar plăcea să vedem intervenții de politică pentru a ajuta la îmbunătățirea tiparelor de somn în populația generală”, a spus profesorul Daqing Ma, coautor al studiului, de asemenea de la Departamentul de Chirurgie și Cancer al Imperial College London.

Vă recomandăm să citiți și:

Suplimentul alimentar care reduce agresivitatea cu până la 28%

Unul din patru copii din lume este în pericol din cauza alimentelor sărace

Pandemia de COVID-19, minoră în comparație cu bacteriile rezistente la medicamente

Astronauții de pe Marte ar putea avea nevoie de dializă renală la întoarcerea pe Pământ