Stevie Nicks, poeta mistică a rock & roll-ului cum a fost denumită de unii, este prima femeie care a fost inclusă de două ori în Rock & Roll Hall of Fame.
Nicks a fost recunoscută în calitate de membră a trupei Fleetwood Mac în anul 1998 și apoi ca artist solo în anul 2019, o realizare într-adevăr remarcabilă și o recompensare a contribuției sale majore aduse muzicii rock and roll. A vândut peste 150 de milioane de albume în întreaga lume, fiind nominalizată de mai multe ori la premiile Grammy, în 1977 câștigând unul dintre ele pentru cel mai bun album – Rumours – al Fleetwood Mac.
Stephanie Lynn Nicks s-a născut la 26 mai 1948, în Phoenix, Arizona, Statele Unite ale Americii, „devenind” Stevie din cauza dificultăților pe care le avea în copilărie în pronunțarea numelui ei.
Pasionată de muzică încă de mică, Stevie Nicks a compus primul cântec la 16 ani, după ce a primit un cadou aniversar – o chitară – ce avea, de altfel, să dea startul aventurii vieții ei. Au urmat lecții de chitară și alăturarea într-un grup muzical intitulat The Changing Times, grup folk-rock format din patru membri, după modelul The Mama & The Papas.
La sfârșitul anilor 1960, s-a alăturat trupei Fritz iar mai târziu, în timpul unei reuniuni bisericești, l-a întâlnit pe Lindsey Buckingham, cu care avea să formeze un parteneriat atât personal, cât și unul muzical care îi va modela întreaga carieră. În 1975, Nicks și Buckingham au format Fleetwood Mac.
„M-am dus la un fel de întâlnire bisericească pe care, de altfel, nimeni nu o frecventa din considerente religioase. Toată lumea se ducea acolo pentru a ieși din casă miercuri seara. Era distractiv. Lindsey a intrat în încăpere, s-a așezat și a început să cânte un cântec pe care îl știam la perfecție – California Dreaming. Și mi s-a părut absolut uluitor, așa că am făcut un fel de manevră pentru a mă apropia de el”. (Stevie Nicks)
La vârsta de 18 ani, Stevie a semnat un contract de înregistrare pe cinci ani cu 20th Century Fox pentru a înregistra un album country. În aceeași perioadă, Lindsey încerca să o convingă pe Stevie să se alăture trupei de rock psihedelic mai sus amintită, Fritz (Fritz Rabyne Memorial Band), pentru asta solista având nevoie să rupă contractul cu 20th Century Fox. Ceea ce s-a și întâmplat. Cei doi, ca parte a trupei Fritz, au început să cânte la târguri locale, în baruri sau la evenimentele liceelor, având chiar apariții notabile – au prestat inclusiv în deschiderea concertelor lui Jimi Hendrix, Janis Joplin și Santana.
Stevie și Lindsey, din dorința de a avansa profisional, s-au mutat în 1971 la Los Angeles pentru a-și începe cariera muzicală sub numele Buckingham Nicks, un an mai târziu înregistrând demo-uri pentru primul lor album.
A fost o perioadă în care, în afară de încercările de afirmare pe plan muzical, Stevie a lucrat în mai multe domenii pentru a face rost de mai mulți bani. A fost femeie de serviciu și ospătăriță într-un restaurant.
Soarta celor doi, Stevie și Lindsey, s-a schimbat în 1973, când au lansat un album de debut autointitulat, produs de Polydor Records, și au făcut un turneu în toată țara pentru a-l promova. În ajunul Anului Nou 1974, Stevie și Lindsey s-au alăturat grupului Fleetwood Mac ajutând la propulsarea trupei și definirea ei ca super-vedetă, mai ales datorită sucesului comercial al albumelor Fleetwood Mac (1975), Rumours (1977) și Tusk (1979).
„Melodiile lui Stevie Rhiannon, Dreams și Sara au devenit piese de bază la radio. În 1978, cu Rumours, au câștigat un premiu Grammy pentru cel mai bun album, și punctând cele mai importante momente ale concertelor lor captivante în Fleetwood Mac Live (1980)”. (stevienicks.info)
În 1981, Stevie a lansat o carieră solo ambițioasă, care a produs o serie de albume de platină, printre care Bella Donna (1981), The Wild Heart (1983) și Rock a Little (1985), fiecare dintre aceste albume fiind marcate de single-uri de succes, cum ar fi Stop Draggin’ My Heart Around (cu Tom Petty & the Heartbreakers), Leather and Lace (cu Don Henley), Stand Back și Talk to Me.
Deși cariera solo a lui Stevie Nicks a provocat tensiuni în cadrul trupei, aceasta nu a părăsit Fleetwood Mac, continuând să scrie piese noi și să cânte în turneu în calitate de membră a grupului. Mirage (1982), Gypsy și That’s Alright, din epoca Buckingham Nicks, au fost cele mai importante piese din aceste sesiuni.
Zbaterile interioare și eforturile pe care le-a depus pentru a ține la suprafață ambele proiecte au dus la colapsul psihic al solistei, intensificând consumul ei de droguri.
„În 1986, Stevie s-a internat la Centrul Betty Ford pentru a trata dependența de cocaină. După tratament, a revenit la Fleetwood Mac, înregistrând noi piese – Seven Wonders, Welcome to the Room…Sara și When I See You Again pentru Tango in the Night (1987). Din cauza relației tensionate cu Stevie, Buckingham a decis să părăsească trupa după lansarea albumului Tango in the Night pentru a se concentra pe cariera sa solo. Warner Bros. a marcat tranziția prin lansarea albumului Greatest Hits (1988)”.
În 1989, Stevie Nicks a ieșit pe piață cu un album conceptual, oarecum inspirat din Alice’s Adventures in Wonderland a lui Lewis Carroll, pe care s-a aflat inclus single-ul Rooms on Fire, ajuns pe primul loc în topul US Album Rock și dominând Top 20 în Europa.
Anii 90 au consituit noi proiecte, atât în cadrul Fleetwood Mac, cât și ca artist solo aducând, de asemenea, schimbări în cadrul trupei odată cu alăturarea noilor membri Billy Burnette și Rick Vito.
În 1990, Fleetwood Mac a luat o pauză de la activitatea de grup, iar membrii au început să lucreze la proiecte solo, Stevie Nicks lansând albumul său solo din acel an, intitulat Timespace: The Best of Stevie Nicks. Cu toate acestea, în anii următori, Fleetwood Mac s-au reunit și au continuat să înregistreze și să concerteze împreună, inclusiv cu Stevie Nicks ca membră a trupei. În 1997, formația a realizat o colaborare cu Sheryl Crow, înregistrând piesele Crystal și If You Ever Did Believe pentru coloana sonoră a filmului Practical Magic, cu Sandra Bullock și Nicole Kidman în rolurile principale.
Stevie Nincks încă este pe val, dominând scena și reinventându-se în permanență pentru a ține pasul cu noile tendințe și pentru a atrage cu muzica ei inclusiv generațiile noi de public. A colaborat cu unele dintre cele mai mari nume din muzică, precum Miley Cyrus, Maroon 5 și Lana Del Rey, în același timp fiind o sursă de inspirație pentru nenumărați muzicieni și cantautori – Adele, Tori Amos, Vanessa Carlton, Sheryl Crow, Dixie Chicks, Lady A, Lorde, Courtney Love, Maroon 5, Sarah McLachlan, Smashing Pumpkins, Harry Styles și alții.
Albumul ei de debut, Bella Donna, a ajuns pe primul loc în topul Billboard 200 al albumelor din SUA și este, de asemenea, cel mai bine vândut album al ei în SUA. Șase dintre cele opt albume de studio ale sale au ajuns în top 10 în SUA.
Cu Fleetwood Mac a lansat 18 albume de studio, 10 albume live, 23 de albume de compilație, un extended play și 62 de single-uri. De asemenea, trupa a vândut peste 120 de milioane de discuri în întreaga lume, fiind unul dintre cei mai bine vânduți artiști muzicali din toate timpurile.
https://www.britannica.com/biography/Stevie-Nicks
https://stevienicks.info/about/
https://facts.net/celebrity/38-facts-about-stevie-nicks/
Au trecut 62 de ani de când Marilyn Monroe i-a cântat „Happy birthday mr. President” lui Kennedy
Test de cultură generală. Ce universitate este mai veche decât imperiul aztec?