Un nou studiu relevă că râurile din Alaska devin portocalii din cauza metalelor toxice eliberate din permafrostul dezghețat.
„Râurile colorate sunt atât de mari încât le putem vedea din spațiu”, a spus Brett Poulin, cercetător principal în cadrul studiului.
Râurile din Alaska devin portocalii. Cercetătorii au identificat cel puțin 75 de ape afectate într-o zonă vastă a lanțului muntos Brooks din Alaska, multe dintre acestea asemănându-se cu „sucul de portocale lăptos”, potrivit autorului principal al studiului, Jon O’Donnell, ecologist la Serviciul Parcurilor Naționale.
„Cu cât zburam mai mult în jur, începeam să observăm din ce în ce mai multe râuri și pâraie portocalii. Există anumite locuri care arată aproape ca un suc de portocale lăptos”, a remarcat O’Donnell, citat de Interesting Engineering.
Analiza chimică a râurilor a relevat concentrații ridicate de zinc, nichel, cupru, cadmiu și fier.
„Vedem o mulțime de tipuri diferite de metale în aceste ape. Unul dintre cele mai dominante metale este fierul. Acesta este cel care cauzează schimbarea culorii”, a declarat Taylor Evinger, doctorandă.
Apele poluate au prezentat, de asemenea, niveluri alarmante de aciditate, unele pâraie mai mici înregistrând un pH de până la 2,3, similar cu al sucului de lămâie sau al oțetului. Cauza principală a acestei contaminări este dezghețarea permafrostului, o consecință a schimbărilor climatice induse de activitatea umană.
Pe măsură ce solul înghețat se topește, mineralele anterior captive sunt expuse apei de ploaie, permițându-le metalelor toxice să se infiltreze în râurile și pâraiele din jur.
„Chimia ne spune că mineralele se erodează. Înțelegerea a ceea ce este în apă reprezintă o amprentă a ceea ce s-a întâmplat”, a explicat Brett Poulin, profesor asistent la UC Davis (SUA).
Consecințele ecologice ale acestei contaminări sunt severe. Degradarea acestor ape ar putea avea consecințe la scară largă, afectând sursele de apă potabilă și pescăriile vitale care susțin atât ecosistemele, cât și comunitățile locale.
„Există multe implicații”, a comentat O’Donnell, care a observat pentru prima dată problema în 2018. De atunci, el și echipa sa au urmărit cu diligență răspândirea acestui fenomen, colectând mostre de apă și analizând imagini din satelit.
Studiul, publicat în revista Nature Communications: Earth and Environment, subliniază necesitatea urgentă de a lua măsuri pentru a aborda schimbările climatice și a reduce efectele devastatoare ale acestora asupra mediului arctic.
Cercetătorii solicită investigații suplimentare asupra consecințelor pe termen lung ale acestei contaminări și dezvoltarea de strategii pentru a proteja ecosistemele vulnerabile și pescuitul.
Pe măsură ce permafrostul continuă să se dezghețe, situația este de așteptat să se înrăutățească, reprezentând o provocare continuă pentru Alaska și comunitatea globală în fața unei schimbări rapide a climei.
„Cred că va exista o muncă mult mai detaliată de urmat pentru a aborda unele dintre incertitudinile pe care le avem în prezent”, a concluzionat O’Donnell.
Un ghețar din Antarctica a doborât un record de viteză
Un studiu arată cum să scapi de microplasticele din apa de la robinet
Milioane de gropi misterioase de pe fundul Mării Nordului continuă să nedumerească cercetătorii