Au fost descoperiți primii strămoși ai scorpionilor, ai păianjenilor și ai crabilor potcoavă

Cine au fost primii strămoși ai scorpionilor, păianjenilor și crabilor potcoavă? Un doctorand de la Universitatea din Lausanne (Elveția), cu sprijinul unui cercetător de la CNRS (Franța), a identificat o fosilă care umple golul dintre speciile moderne și cele din perioada Cambrianului (acum 505 milioane de ani), rezolvând un mister paleontologic de lungă durată.

Scorpionii, păianjenii și crabii potcoavă moderni aparțin vastei linii evolutive a artropodelor, care au apărut pe Pământ acum aproape 540 milioane de ani. Mai precis, ei fac parte dintr-o subîncrengătură care include organisme echipate cu clești folosiți în special pentru mușcat, prins prada sau injectarea veninului, chelicere, de unde și denumirea lor de chelicerate. Dar cine sunt primii strămoși ai scorpionilor și ai păianjenilor?

• Copiii neandethalieni ar fi colecționat fosile la fel cum cei de azi colecționează abțibilduri
• „Fluierul morții” al aztecilor are un efect ciudat asupra creierului uman

Această întrebare i-a nedumerit pe paleontologi încă de la începutul studiului fosilelor antice. Era imposibil să se identifice cu certitudine forme printre artropodele timpurii care să împărtășească suficiente asemănări cu speciile moderne pentru a fi considerate strămoși. Misterul a fost agravat și de lipsa fosilelor disponibile pentru perioada crucială între 505 și 430 milioane de ani în urmă, care ar fi facilitat investigația genealogică.

Care au fost primii strămoși ai scorpionilor și ai altor chelicerate?

Lorenzo Lustri, pe atunci doctorand la Facultatea de Geostiințe și Mediu a Universității din Lausanne (UNIL), a oferit piesa lipsă a puzzle-ului. Împreună cu supraveghetorii săi, el a studiat o sută de fosile datând de 478 milioane de ani din șisturile Fezouata din Maroc și a identificat candidatul care leagă organismele moderne de cele din Cambrian (505 milioane de ani în urmă).

Studiul este publicat în Nature Communications.

Fosilele din șisturile Fezouata au fost descoperite la începutul anilor 2000 și au trecut prin analize extinse. Totuși, fosila ilustrată în lucrare, una dintre cele mai abundente din depozit, nu fusese descrisă până acum. Măsurând între 5 și 10 milimetri, aceasta a fost numită Setapedites abundantis. Acest animal permite, pentru prima dată, trasarea întregii linii evolutive a cheliceratelor, de la apariția celor mai timpurii artropode până la păianjenii, scorpionii și crabii potcoavă moderni, scrie Phys.org.

„Inițial, intenționam doar să descriem și să denumim această fosilă. Nu aveam absolut nicio idee că va dezvălui atât de multe secrete. A fost, așadar, o surpriză să realizăm, după observații și analize atente, că umple și un gol important din arborele evolutiv al vieții”, mărturisește Lustri, autor al lucrării, care și-a susținut doctoratul în martie 2023.

O fosilă ce ascunde numeroase secrete

Cu toate acestea, fosila încă nu și-a dezvăluit toate secretele. De fapt, unele dintre trăsăturile sale anatomice permit o înțelegere mai profundă a evoluției timpurii a grupului cheliceratelor și, poate, chiar legarea acestui grup de alte forme fosile ale căror afinități rămân intens dezbătute.

O expoziție temporară despre biota Fezouata, în colaborare cu UNIL, va avea loc în curând la Palais de Rumine din Lausanne, Elveția.

Pentru a obține aceste rezultate, oamenii de știință au studiat o sută de fosile și au folosit un scanner cu raze X pentru a reconstrui în detaliu și în 3D anatomia acestora. Au reușit apoi să facă comparații cu numeroase chelicerate fosile din alte situri, precum și cu rudele lor mai vechi.

În final, importanța fosilei Fezouata a devenit clară cu ajutorul analizelor filogenetice, care reconstruiesc matematic arborele genealogic al diferitelor specii pe baza „codificării” tuturor trăsăturilor lor anatomice.

Vă recomandăm să citiți și:

Arheologii au detectat o structură îngropată și mai multe anomalii lângă piramidele din Giza

30.000 de ani de istorie arată că vremurile grele fac societățile umane mai rezistente

Un strămoș al vacilor cântărea doar 450 de grame

Rămășițele unei vaste așezări agricole veche de 7.000 de ani, găsite într-un „vid enorm” din Serbia