Ce se întâmplă pe piaţa medicamentelor din România?

Piaţa medicamentelor a crescut ca vânzări, dar a scăzut ca volume în primele trei luni din an. Dragoş Damian, CEO, Terapia: „Se accentuează evoluţia nesustenabilă, tot mai puţini pacienţi au acces la medicamente mai scumpe“.

Primul trimestru din an a adus o scădere la numărul de cutii de medicamente care au ajuns la pacienţii români de 3% în comparaţie cu aceeaşi perioadă din anul anterior, adică 180 de milioane de cutii. În vânzări însă, declinul nu s-a resimţit, piaţa crescând cu 15% faţă de T1/2023, până la 8,1 miliarde de lei.

• Kim Jong Un a avertizat că țara sa nu a fost niciodată mai aproape de un…
• Într-un celebru oraș antivaccinist, malaria face ravagii printre copii

Dragoş Damian, CEO al Terapia, trage un semnal de alarmă privind finanţarea bugetului alocat medicamentelor, în contextul în care în luna aprilie s-au aprobat 28 de medicamente noi, care vor genera consum suplimentar, peste cel prevăzut în buget.

Tot mai puţini pacienţi au acces la medicamente

„În T1 din 2024 se accentuează evoluţia nesustenabilă a consumului de medicamente din anul precedent, creştere de aproape 15% în valoare şi descreştere de 3% în volume, altfel spus tot mai puţini pacienţi au acces la medicamente care sunt din ce în ce mai scumpe.

Situaţia finanţării se va agrava pe parcursul anului 2024 pentru ca au crescut adaosurile pentru medicamentele scumpe şi au fost aprobate pentru decontare 28 de medicamente noi, asta ducând la un consum de 4-10 miliarde pentru un an întreg“, a transmis Dragoş Damian, conform ZF.

El a realizat o comparaţie între piaţa românească şi cea poloneză de medicamente la un produs care costă, pentru exemplificare, 100 de lei. Producătorul polonez rămâne cu 60 de lei venit, cel românesc cu 20 de lei la acelaşi produs.

„În Polonia sunt interzise discounturile comerciale pentru medicamentele decontate prin asigurările de sănătate, este permisă prescripţia pe denumire comercială, fapt care reduce riscul dominaţiei unei singure mărci. În România funcţioneaza taxa de raft, un discount pe care dacă producătorii nu-l plătesc pe canelele comerciale, nu au acces. Deşi reglementată, în Polonia nu se aplică taxa clawback pentru că bugetele pentru medicamente şi consumul acestora sunt strict monitorizate. În România, taxa clawback a scăzut începând cu 2020 la 15-20% pentru medicamentele generice“, a explicat Damian.

Dispar medicamentele ieftine

Din acest motiv, mai adaugă oficialul, dispar medicamentele ieftine, pentru că producătorii le scot din portofoliu.

„Trebuie semnalat faptul că, deşi statul român a dublat în ultimii şase-şapte ani finanţarea aprovizionării cu medicamente, asta nu se vede în scăderea mortalităţii şi morbidităţii, în creşterea accesului la medicamente şi în creşterea încrederii în sistemul sanitar“, a mai spus Dragoş Damian.

El a adus în discuţie şi forţa de muncă necalificată şi greu de găsit ca o frână în calea dezvoltării pieţei locale ca un hub la nivel european.