Chiar dacă pot pierde câteva dintre crengi sau chiar pot fi culcați la pământ la viteze mai mici, copacii de toate înălțimile, varietățile și diametrele pot fi rupți atunci când vântul atinge viteza de aproximativ 151,2 kilometri pe oră.
Vântul are un rol important în controlul climei și vremii de pe Pământ. Vântul apare ca urmare a diferențelor orizontale și verticale (gradienți) din presiunea atmosferică. Astfel, distribuția vântului este strâns legată de această presiune.
În apropiere de suprafața Pământului, vânturile apar în general în regiunile cu presiune scăzută și crescută, respectiv cicloanele și anticicloanele. Acestea se rotesc în sensul invers acelor de ceasornic în emisfera nordică și în sensul acelor de ceasornic în emisfera sudică. În mod asemănător, sistemele de vânt se rotesc în jurul centrelor de înălțimi în direcția opusă, informează Enciclopedia Britanică.
În data de 12 aprilie 1934, observatorii meteorologici de la summitul Muntelui Washington (New Hampshire, SUA) au înregistrat o viteză a vântului nemaivăzută până atunci de oameni pe Pământ.
Vântul a suflat în acea zi cu 371 de kilometri la oră, fiind un record pentru cel mai puternic vânt înregistrat la suprafață, care a rezistat până în 1996, atunci când o stație din Australia a înregistrat o viteză a vântului de 407 kilometri la oră în timpul unui taifun, relatează CBS News.
Totuși, vântul înregistrat la Muntele Washington încă mai deține recordul pentru cea mai mare viteză de vânt de suprafață observată de un om.
Mai mult, recordul a fost un moment de cotitură pentru Muntele Washington, cunoscut și ca „locul cu cea mai proastă vreme din lume”.
Ce se întâmplă cu timpul atunci când ți-l petreci în natură?
Spectacolul naturii în Australia! Cum traversează furnicile de foc zonele inundate?
Cât ne-au costat dezastrele naturale în anul 2023? 2024 ar putea fi la fel de dramatic
Un angajat al Romsilva a surprins imagini cu o pasăre rară în Parcul Natural Bucegi