Schimbările climatice cauzate de emisiile de CO2 deja existente în atmosferă vor reduce venitul global în 2050 cu aproximativ 38 de trilioane de dolari americani, sau aproape o cincime, indiferent de cât de agresiv taie umanitatea poluarea cu carbon, au declarat cercetătorii.
Dar reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cât mai rapid posibil rămâne crucială pentru a evita impacturi economice chiar mai devastatoare după mijlocul secolului, au raportat oamenii de știință în revista Nature.
Conform studiului, consecințele economice ale schimbărilor climatice ar putea crește cu zeci de trilioane de dolari pe an până în 2100 dacă planeta s-ar încălzi semnificativ, cu mai mult de două grade Celsius peste nivelurile de la mijlocul secolului al XIX-lea.
Temperatura medie a suprafeței Pământului a crescut deja cu 1,2 °C peste acea referință, suficient pentru a amplifica caniculele, secetele, inundațiile și furtunile tropicale făcute mai distructive de către creșterea nivelului mărilor.
Investiția anuală necesară pentru a limita încălzirea globală sub 2 °C, obiectivul de bază al Acordului de la Paris din 2015, reprezintă o fracțiune mică din daunele care ar fi evitate, au descoperit cercetătorii, potrivit Science Alert.
Menținerea sub pragul de 2 °C „ar putea limita pierderile medii regionale de venituri la 20% față de 60% într-un scenariu cu emisii mari”, a declarat autorul principal al studiului, Max Kotz, expert în știința complexității la Institutul Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic (PIK; din Germania).
Economiștii nu sunt de acord cu privire la cât ar trebui cheltuit pentru a evita daunele cauzate de schimbările climatice. Unii cer investiții masive acum, în timp ce alții susțin că ar fi mai eficient din punct de vedere al costurilor să aștepte până când societățile sunt mai bogate și tehnologia mai avansată.
Noul studiu ocolește această dezbatere, dar estimarea sa uluitoare a impacturilor economice ajută să susțină acțiuni ambițioase pe termen scurt, au declarat autorii și alți experți.
„Calculele noastre sunt extrem de relevante” pentru astfel de analize cost-beneficiu, a spus coautoarea Leonie Wenz, de asemenea cercetătoare la PIK.
Acestea ar putea să informeze strategiile guvernamentale pentru adaptarea la impactul climatic, evaluările de risc pentru afaceri și negocierile conduse de ONU privind compensațiile pentru țările în curs de dezvoltare care au contribuit cu aproape nimic la încălzirea globală, a declarat ea.
Cele mai multe țări tropicale, multe cu economii deja în scădere din cauza daunelor climatice, vor fi lovite cel mai tare, a constatat studiul.
„Țările cel mai puțin responsabile pentru schimbările climatice sunt prevăzute să înregistreze pierderi de venituri cu 60% mai mari decât țările cu venituri mai mari și cu 40% mai mari decât țările cu emisii mai mari”, a spus Anders Levermann, de la PIK.
„Nici țările bogate nu vor fi cruțate: Germania și Statele Unite sunt prognozate să vadă o reducere a veniturilor cu 11% până în 2050, iar Franța cu 13%”, spune acesta.
Proiecțiile se bazează pe patru decenii de date economice și climatice din 1.600 de regiuni, în loc de statistici la nivel de țară, făcând posibilă includerea daunelor ignorate anterior, cum ar fi ploile extreme.
Cercetătorii au analizat, de asemenea, fluctuațiile de temperatură din fiecare an, nu numai media, precum și impactul economic al evenimentelor meteorologice extreme dincolo de anul în care au avut loc.
„Prin luarea în considerare a acestor factori climatici suplimentari, daunele sunt cu aproximativ 50% mai mari decât dacă am include doar schimbările temperaturilor medii anuale”, baza majorității estimărilor anterioare, a spus Wenz.
Wenz și colegii ei au descoperit că daunele inevitabile ar reduce venitul global cu 17% în 2050, comparativ cu un scenariu fără impacturi climatice suplimentare după 2020.
Dar noile calcule pot fi conservatoare.
„Este probabil să fie o subestimare a costurilor legate de impacturile schimbărilor climatice”, a comentat Bob Ward, director de politici la Institutul de Cercetare Grantham privind Schimbările Climatice și Mediu din Londra (Anglia), înainte de publicarea studiului.
Daunele legate de creșterea nivelului mărilor, furtunile tropicale mai puternice, destabilizarea ghețarilor și declinul pădurilor tropicale majore sunt toate excluse, a remarcat el.
Economistul climatic Gernot Wagner, profesor la Școala de Afaceri Columbia din New York (SUA), care nu a fost implicat în studiu, a declarat că concluzia că „trilioanele de dolari în materie de daune sunt deja blocate nu înseamnă că reducerea poluării cu carbon nu este plătită”.
De fapt, a spus el, arată că „costurile acțiunii sunt o fracțiune din costurile schimbărilor climatice necontrolate”.
Venitul global în 2022 a fost puțin peste 100 de trilioane de dolari, conform Băncii Mondiale. Studiul proiectează că, în absența impacturilor climatice după 2020, acesta ar fi fost dublu până în 2050.
2023 a fost cel mai cald an din istoria lumii! „Bucurați-vă cât mai puteți”
Contaminanții din cremele solare au fost găsiți pentru prima oară în zăpada din Arctica
Prețul pentru sănătate pe care îl plătim pentru încălzirea cu lemne