Home » Știință » Test de cultură generală. Cine a calculat viteza luminii?

Test de cultură generală. Cine a calculat viteza luminii?

Publicat: 16.04.2024

În vremurile antice, mulți oameni de știință credeau că viteza luminii era infinită și că lumina putea călători pe orice distanță instantaneu. Cine a calculat viteza luminii?

Cine a calculat viteza luminii? Fizicianul italian Galileo Galilei a fost printre primii care au încercat să măsoare viteza luminii.

La începutul secolului al XVII-lea, el a conceput un experiment în care două persoane cu felinare acoperite stăteau la o distanță cunoscută una de cealaltă. O persoană își descoperea felinarul și imediat ce cealaltă persoană vedea lumina, își descoperea propriul felinar. Galileo a încercat să înregistreze timpul dintre semnalele felinarelor, dar nu a avut succes pentru că distanța implicată era prea mică și lumina pur și simplu se deplasa prea rapid pentru a fi măsurată în acest fel.

Cine a calculat viteza luminii?

În jurul anului 1676, astronomul danez Ole Roemer a devenit prima persoană care a demonstrat că lumina călătorește cu o viteză finită. El a studiat lunile lui Jupiter și a observat că eclipsa lor avea loc mai devreme decât era prevăzut când Pământul era mai aproape de Jupiter și avea loc mai târziu când Pământul era mai departe de Jupiter. Roemer a dedus că acesta era rezultatul vitezei finite a luminii; dura mai mult ca lumina să ajungă la Pământ când Jupiter era la o distanță mai mare.

În următoarele secole, mai mulți oameni de știință au lucrat pentru a determina viteza luminii și, folosind tehnici îmbunătățite, au ajuns la calcule din ce în ce mai precise. Fizicianul francez Hippolyte Fizeau este considerat a fi cel care a făcut prima măsurare non-astronomică, în 1849, folosind o metodă care implica trimiterea luminii printr-o roată cu dinți rotativă, apoi reflectarea acesteia înapoi dintr-o oglindă aflată la o distanță semnificativă.

Unul dintre primele calcule precise ale vitezei luminii

Unul dintre primele calcule precise ale vitezei luminii a fost făcut în anii 1920 de către fizicianul american Albert Michelson, care și-a desfășurat cercetarea în munții din sudul Californiei folosind un aparat cu oglindă rotativă cu opt laturi.

În 1983, o comisie internațională pentru măsuri și greutăți a stabilit viteza luminii în vid la valoarea pe care o folosim astăzi: 299.792.458 de metri pe secundă, o viteză care ar putea înconjura ecuatorul de 7,5 ori într-o singură secundă, potrivit History.

Vă recomandăm să citiți și:

Diamantul poate fi presat în ceva și mai dur. Iată cum!

Astronomii au realizat cea mai mare hartă de până acum cu găurile negre supermasive active din Univers

Non-particulele misterioase ar putea „întinde” Universul, arată un studiu teoretic

În căutarea antimateriei, oamenii de știință au înghețat atomi de pozitroniu

Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș
Ștefan Trepăduș este blogger începând cu anul 2009, având experiență și în domeniile publicitate și jurnalism. Este pasionat de marketing și de tehnologie, dar cel mai mult îi place să știe lucruri, motiv pentru care a fost atras de Descopera.ro. citește mai mult
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
(P) Când au început să se ofere cadourile pentru Crăciun?
(P) Când au început să se ofere cadourile pentru Crăciun?
De ce ne curge nasul de la mâncarea picantă?
De ce ne curge nasul de la mâncarea picantă?
Sunt alimentele fermentate bune pentru intestine sau doar delicioase?
Sunt alimentele fermentate bune pentru intestine sau doar delicioase?
Test de cultură generală. Cum sunt stabilite cursurile valutare?
Test de cultură generală. Cum sunt stabilite cursurile valutare?
Boomurile sonice ale rachetei Starship sunt atât de puternice încât ar putea deteriora structurile de la sol
Boomurile sonice ale rachetei Starship sunt atât de puternice încât ar putea deteriora structurile de la sol
Unul dintre marii producători de cărbune din lume renunță la extracție
Unul dintre marii producători de cărbune din lume renunță la extracție
Vești proaste pentru 4.000 de angajați Ford! Gigantul auto pregătește concedieri în Europa
Vești proaste pentru 4.000 de angajați Ford! Gigantul auto pregătește concedieri în Europa
Măsuri de securitate sporite la Machu Picchu după ce o femeie a împrăștiat cenușă umană în aer
Măsuri de securitate sporite la Machu Picchu după ce o femeie a împrăștiat cenușă umană în aer
Povestea desprinsă din cărţi a îndrăgitului Petre Ispirescu. Nu a făcut niciun an de şcoală, a fost la închisoare şi până la 50 de ani nu a părăsit niciodată localitatea natală
Povestea desprinsă din cărţi a îndrăgitului Petre Ispirescu. Nu a făcut niciun an de şcoală, a fost la închisoare ...
În ciuda amenințărilor globale, Marea Britanie renunță la nave de război, elicoptere și drone
În ciuda amenințărilor globale, Marea Britanie renunță la nave de război, elicoptere și drone
Un raport al Congresului SUA avertizează: China este acum o „ameninţare semnificativă”
Un raport al Congresului SUA avertizează: China este acum o „ameninţare semnificativă”
„Ciclon bombă” în nord-vestul Statelor Unite! Sute de mii de oameni au rămas fără curent
„Ciclon bombă” în nord-vestul Statelor Unite! Sute de mii de oameni au rămas fără curent
Elon Musk și Donald Trump au asistat împreună la o nouă lansare Starship
Elon Musk și Donald Trump au asistat împreună la o nouă lansare Starship
India vrea să construiască o stație spațială care orbitează Luna până în 2040
India vrea să construiască o stație spațială care orbitează Luna până în 2040
Un fenomen meteo bizar ar putea explica de ce fabricile declanșează ninsori
Un fenomen meteo bizar ar putea explica de ce fabricile declanșează ninsori
„Fluierul morții” al aztecilor are un efect ciudat asupra creierului uman
„Fluierul morții” al aztecilor are un efect ciudat asupra creierului uman
Sportivii au o memorie de lucru mult mai bună decât oamenii sedentari, arată cercetătorii
Sportivii au o memorie de lucru mult mai bună decât oamenii sedentari, arată cercetătorii
O singură genă ar putea fi „vinovată” pentru 30 de afecțiuni medicale misterioase
O singură genă ar putea fi „vinovată” pentru 30 de afecțiuni medicale misterioase