Materialul care elimină 96% dintre particulele de virus cu care intră în contact

Un material siliconic nou dezvoltat, acoperit cu mici vârfuri nanoscopice, este capabil să elimine 96% dintre particulele de virus care intră în contact cu suprafața sa în teste. Materialul țepos care sparge virusurile și-ar putea găsi utilizări în spitale, laboratoare științifice și oriunde suprafețele trebuie să fie cât mai sterile posibil.

Vârfurile nanoscopice străpung efectiv particulele de virus în momentul contactului, conform echipei din spatele studiului, condusă de cercetătorii de la Royal Melbourne Institute of Technology (RMIT) University din Australia.

• Iată cum o simplă cană cu ceai poate deveni un detector de particule!
• Pentru prima dată în istorie, astronomii au fotografiat îndeaproape o stea din afara galaxiei Calea Lactee

Această acțiune sparge virusurile sau le deteriorează suficient încât să le oprească din a se mai reproduce. Acest lucru este oarecum similar cu înțeparea unui balon, aproape întreaga activitate virală de pe suprafață fiind eliminată în șase ore.

Echipa afirmă că rata de succes de 96% ar fi suficientă pentru a proteja majoritatea indivizilor sănătoși de o varietate de patogeni transmisibili prin contactul cu suprafețele, scrie Science Alert.

Iată materialul țepos care sparge virusurile!

„Suprafața noastră ucigătoare de virusuri pare a fi o oglindă neagră plană când este văzută cu ochiul liber, dar are de fapt mici vârfuri proiectate special pentru a ucide virusurile”, explică biologul molecular Natalie Borg, de la RMIT.

„Materialul țepos care sparge virusurile poate fi încorporat în dispozitive și suprafețe atinse frecvent pentru a preveni răspândirea virală și pentru a reduce folosirea dezinfectanților”, a adăugat ea.

Abordarea a fost inspirată de natură: insectele, cum ar fi libelulele și cicadele, au pe aripi vârfuri nanoscopice care pot distruge bacteriile și ciupercile. În cazul virusurilor, însă, particulele sunt mult mai mici, așa că și vârfurile trebuie să fie mai mici.

Folosind o tehnică în care au fost folosite jeturi de ioni pentru a tăia părți ale unei plăci subțiri de siliciu, cercetătorii au creat o suprafață cu țepi de doar 290 de nanometri înălțime și vârfuri de doar 2 nanometri grosime (de 30.000 de ori mai subțiri decât un fir de păr uman).

O invenție deosebit de utilă în spitale

Proprietățile materialelor de a distruge virusurile au fost apoi testate în termeni practici și teoretici, folosind patru tipuri diferite de virus uman de parainfluenza (hPIV-3), responsabil de boli cum ar fi bronșita, pneumonia și croup. Acesta este cel mai virulent virus uman de parainfluenza.

„În mod remarcabil, studiul nostru oferă perspective valoroase asupra designului și optimizării suprafețelor antivirale, cu accent deosebit pe rolul crucial al nanocaracteristicilor ascuțite în maximizarea eficacității acestora”, scriu cercetătorii în studiu.

Chiar dacă acest lucru este abia în stadiul de laborator, dacă acest material de suprafață poate fi scalat și aplicat în medii medicale, ar putea face o diferență uriașă: hPIV-urile sunt responsabile de o treime dintre bolile respiratorii acute, copiii fiind cei mai în pericol.

Știm că spitalele, care adesea conțin în proximitate strânsă persoane cu răspunsuri imunitare slabe, sunt locuri în care virusurile se pot răspândi rapid dacă nu sunt controlate. În continuare, cercetătorii doresc să efectueze experimente cu diferite configurații ale materialului și cu diferite tipuri de virusuri.

„Implementarea acestei tehnologii de vârf în medii cu risc ridicat, precum laboratoarele sau unitățile medicale, unde expunerea la materiale biologice periculoase este o preocupare, ar putea consolida semnificativ măsurile de gestionare împotriva bolilor infecțioase”, explică fizicianul Samson Mah, de la RMIT.

Cercetarea a fost publicată în ACS Nano.

Vă recomandăm să citiți și:

Experiment de editare genetică, oprit după ce un pacient a început să aibă efecte adverse ciudate

De ce unii oameni sunt stângaci și cât de mult afectează asta sănătatea?

Sezonul alergiilor ar putea începe mai devreme anul acesta

Test de cultură generală. De ce avem ceară în urechi?