Reducerea stratului de zăpadă și schimbarea tiparelor de vegetație din Alpi, ambele cauzate de schimbările climatice, au un impact combinat major asupra biodiversității și funcționării ecosistemelor din munți, potrivit unui nou studiu.
Lanțurile muntoase care acoperă zone vaste din lume se încălzesc mult mai repede decât zonele joase din jur, ceea ce determină reduceri uriașe ale stratului de zăpadă și mișcări rapide în sus a arbuștilor pitici, cum ar fi urzicile.
Oamenii de știință de la Universitatea din Manchester, Marea Britanie au descoperit că aceste schimbări perturbă calendarul funcțiilor esențiale ale ecosistemelor alpine îndeplinite de plante și de microorganismele din sol.
Cercetarea, publicată în revista Global Change Biology și finanțată de Consiliul de Cercetare a Mediului Natural din Marea Britanie, arată că ecosistemele de munte ar putea fi mai puțin capabile să rețină nutrienții importanți necesari pentru a susține creșterea plantelor și a menține biodiversitatea în aceste medii dure.
„Lucrarea noastră dezvăluie cât de importantă este sincronizarea multor procese ale plantelor și ale solului în ecosistemele sezoniere. Este posibil ca oamenii să fie familiarizați cu decalajele dintre înflorirea plantelor și apariția polenizatorilor cauzate de schimbările climatice. În studiul nostru, am demonstrat că procesele din plante și din sol prezintă o dinamică sezonieră fascinantă și că sincronizarea acestor procese poate fi, de asemenea, perturbată de schimbările climatice”, a explicat Dr. Arthur Broadbent, autorul principal al studiului.
„Munții înalți se încălzesc mult mai repede decât media globală. Acest lucru face ca descoperirile noastre să fie deosebit de alarmante.”
În fiecare an, schimbările sezoniere din ecosistemele montane determină mari transferuri de nutrienți între plante și comunitățile microbiene din solurile alpine.
După topirea zăpezii primăvara, plantele încep să crească și intră în competiție cu microbii din sol pentru nutrienți, declanșând astfel o schimbare în stocarea nutrienților dinspre sol către plante. Acest transfer este inversat toamna, când plantele mor, iar nutrienții se întorc în sol în frunzele și rădăcinile moarte.
În timpul iernilor alpine, zăpada acționează ca o pătură care permite microbilor din sol să continue să funcționeze și să stocheze nutrienți în biomasa lor și permite plantelor să supraviețuiască iernilor alpine reci, scrie EurekAlert.
Se preconizează că schimbările climatice vor cauza o pierdere de 80-90% a stratului de zăpadă până la sfârșitul secolului în unele părți ale Alpilor europeni și vor devansa momentul topirii zăpezii cu cinci până la 10 săptămâni.
Constatările evidențiază efectul negativ al schimbărilor climatice asupra transferurilor sezoniere și a retenției nutrienților între plante și microbii din sol.
Ghețarii alpini vor pierde cel puțin o treime din volum până în anul 2050
Cea mai tânără alpinistă pe Everest este o fetiță de 4 ani din Cehia