Un somn bun stimulează sistemul imunitar, arată un studiu

Cercetătorii de la LMU Munich (Germania) au arătat că un somn bun crește potențialul migrator al celulelor T către ganglionii limfatici.

Somnul este sănătos, această cunoaștere populară este susținută de știință. Cercetările anterioare au arătat deja că la oamenii care au dormit după o vaccinare, răspunsul imunitar a fost în medie de două ori mai puternic decât la persoanele care nu au dormit în noaptea de după vaccinare. Cu toate acestea, motivele celulare pentru care se întâmplă acest lucru au fost puțin investigate până acum.

• Pentru prima dată în istorie, astronomii au fotografiat îndeaproape o stea din afara galaxiei Calea Lactee
• De ce ne curge nasul de la mâncarea picantă?

O echipă condusă de profesoara Luciana Besedovsky, de la Institutul de Psihologie Medicală din cadrul LMU, a demonstrat acum că un somn bun favorizează potențialul celulelor imunitare, așa-numitele celule T, de a migra către ganglionii limfatici.

Cercetătorii și-au raportat descoperirile în jurnalul Brain, Behavior, and Immunity.

Un somn bun este deosebit de important pentru imunitate

Oamenii de știință au examinat în mod repetat concentrația diferitelor subgrupuri de celule T în sângele unui grup de bărbați și femei pe parcursul a două sesiuni de 24 de ore. Într-una dintre cele două condiții de testare, participanților li s-a permis să doarmă noaptea timp de opt ore, în timp ce în cealaltă s-au relaxat în pat noaptea, dar au rămas treji. Un cateter situat în antebraț, conectat printr-un tub la o cameră alăturată, a permis colectarea de sânge fără a perturba somnul participantului.

Analiza probelor de sânge a relevat diferențe semnificative între condițiile de testare. „Rezultatele noastre arată că somnul favorizează potențialul migrator al diferitelor subpopulații de celule T”, spune Besedovsky, citată de Medical Xpress.

După cum au demonstrat cercetătorii, somnul crește migrația direcționată a celulelor T către o proteină semnal, așa-numita chemokină „homing” CCL19. Această moleculă mediază migrația celulelor T, care posedă receptorul corespunzător pentru CCL19, către ganglionii limfatici, unde apărarea imunitară a celulelor T este „instruită” prin prezentarea de antigeni, de exemplu, după o vaccinare.

Migrația celulelor

În experimente ulterioare, cercetătorii au arătat că incubarea celulelor T cu plasmă sanguină prelevată de la participanții care dormeau a crescut, de asemenea, potențialul migrator. „Acest lucru demonstrează că factorii solubili care sunt crescuți în plasma sanguină în timpul somnului mediază efectul somnului asupra migrației celulelor T. Putem într-un fel să recreăm efectul somnului în laborator folosind plasmă sanguină de la persoanele care dorm”, raportează Besedovsky.

Cercetătorii au identificat hormonul de creștere și prolactina drept factori decisivi pentru acest comportament de migrație. Ambii hormoni au prezentat modificări dependente de somn în concentrația din plasmă, cu valori mai mari la participanții care au dormit în timpul nopții.

„Rezultatele noastre au și implicații clinice potențiale. Astfel, hormonul de creștere și prolactina ar putea fi considerați noi adjuvanți pentru a favoriza răspunsurile imunitare după vaccinare, în special la persoanele în vârstă, care prezintă în mod obișnuit niveluri reduse ale acestor hormoni în timpul somnului”, spune Besedovsky.

Autorii consideră studiul ca fiind un pas important pentru a înțelege mai bine de ce somnul susține răspunsurile imunitare, de exemplu, după vaccinare, și de ce vaccinurile sunt adesea mai puțin eficiente la persoanele mai în vârstă.

Vă recomandăm să citiți și:

Epilepsia genetică ar putea fi tratată prin înlocuirea unei enzime „lipsă”

Cercetătorii au găsit celula care își amintește alergiile

Cântatul la un instrument a fost asociat cu o mai bună sănătate a creierului

Unele simptome ce par inofensive sau bizare pot indica, de fapt, boala Alzheimer