Într-un studiu recent, 151 de participanți au fost puși în fața ChatGPT-4 în trei teste concepute pentru a măsura gândirea divergentă, considerată un indicator al gândirii creative. S-a descoperit că Inteligența Artificială depășește oamenii.
Gândirea divergentă se caracterizează prin abilitatea de a genera o soluție unică la o întrebare care nu are o soluție așteptată, cum ar fi „Care este cea mai bună modalitate de a evita discuțiile despre politică cu părinții mei?”. În studiu, GPT-4 a furnizat răspunsuri mai originale și mai elaborate decât oamenii.
Studiul a fost publicat în Scientific Reports și a fost scris de doctoranzii în științe psihologice Kent F. Hubert și Kim N. Awa, precum și de prof. Darya L. Zabelina, de la University of Arkansas (SUA).
Cele trei teste utilizate au fost Testul de Utilizare Alternativă, care le cere participanților să găsească utilizări creative pentru obiecte de zi cu zi precum o sfoară sau o furculiță; Testul de Consecințe, care invită participanții să-și imagineze posibile rezultate ale unor situații ipotetice, cum ar fi „ce s-ar întâmpla dacă oamenii nu ar mai avea nevoie de somn?”; și Testul de Asocieri Divergente, care le solicită participanților să genereze 10 substantive cât mai distante semantic posibil. De exemplu, nu există o distanță semantică mare între „câine” și „pisică”, dar există o distanță mare între cuvinte precum „pisică” și „ontologie”.
Răspunsurile au fost evaluate în funcție de numărul de răspunsuri, lungimea răspunsului și diferența semantică dintre cuvinte. În final, autorii au descoperit că „în ansamblu, GPT-4 a fost mai original și mai elaborat decât oamenii la fiecare dintre sarcinile de gândire divergentă, chiar și atunci când se controlează pentru fluiditatea răspunsurilor. Cu alte cuvinte, Inteligența Artificială depășește oamenii în întreaga baterie de sarcini de gândire divergentă”.
Această constatare vine cu câteva rezerve. Autorii menționează că „este important să subliniem că măsurătorile utilizate în acest studiu sunt toate măsuri ale potențialului creativ, însă implicarea în activități sau realizări creative este un alt aspect al măsurării creativității unei persoane”. Scopul studiului a fost să examineze potențialul creativ la nivel uman, nu neapărat la persoanele care ar putea avea deja calificări creative.
Hubert și Awa subliniază, de asemenea, că „AI-ul, spre deosebire de oameni, nu are autonomie” și este „dependent de asistența unui utilizator uman. Prin urmare, potențialul creativ al AI-ului este într-o stare constantă de stagnare dacă nu este stimulat”.
De asemenea, cercetătorii nu au evaluat potrivirea răspunsurilor GPT-4. Astfel, în timp ce AI-ul ar fi putut furniza mai multe răspunsuri și răspunsuri mai originale, participanții umani ar fi putut simți că sunt restricționați de necesitatea ca răspunsurile lor să fie ancorate în lumea reală.
Awa recunoaște, de asemenea, că motivația umană de a scrie răspunsuri elaborate nu a fost, poate, foarte mare și spune că există întrebări suplimentare despre „cum operaționalizăm creativitatea? Putem cu adevărat spune că folosirea acestor teste pentru oameni este generalizabilă la diferite persoane? Evaluăm într-adevăr o gamă largă de gândiri creative? Așa că cred că ne pune în situația de a examina critic care sunt cele mai populare măsuri ale gândirii divergente”.
Însă este mai puțin important dacă aceste teste sunt măsurători perfecte ale potențialului creativ uman. De reținut este că modelele mari de limbaj progresează rapid și depășesc oamenii în moduri în care nu au făcut-o până acum. Dacă acest lucru reprezintă sau nu o amenințare pentru înlocuirea creativității umane, rămâne de văzut.
Pentru moment, autorii continuă să vadă „în perspectivă, posibilitățile viitoare ale AI-ului ca instrument de inspirație, ca ajutor în procesul creativ al unei persoane sau pentru depășirea fixității sunt promițătoare”, citează Tech Xplore.
Dublarea vitezei de procesare a computerelor, posibilă printr-o metodă inovatoare
Computerele obișnuite încă le pot întrece pe cele cuantice. Iată cum!