Unii cu investiţiile, alţii cu hârtiile: cum au ajuns Grecia şi Ungaria în top zece ţări la nivelul UE privind capacitatea proiectelor solare montate anul trecut, iar România rămâne în afara clasamentului, dar cu potenţial, explică Ziarul Financiar.
România rămâne în afara clasamentului celor mai mari 10 pieţe pentru proiectele de energie solară anul trecut, deşi nu se ratează nicio ocazie pentru a vorbi despre potenţialul imens al pieţei locale.
Dar în timp ce pe plan local discuţiile despre potenţial sunt mai generoase decât investiţiile propriu-zise, Grecia şi Ungaria au intrat în clasamentul celor mai dinamice state din Uuniunea Europeană ca proiecte concrete.
Germania, Spania şi Italia sunt ţările care din nou au dominat clasamentul UE în ceea ce priveşte capacitatea proiectelor solare puse în funcţiune anul trecut, dar dacă acest lucru nu este o surpriză, ceea ce atrage atenţia este evoluţia unor state mai puţin populare pe zona de energie verde, cum este cazul Greciei şi al Ungariei.
„Ocupanta poziţiei 9 (în top 10 cele mai mari state UE privind capacitatea proiectelor solare montate anul trecut), Grecia, îşi confirmă prezenţa printre statele europene cheie în ceea ce priveşte piaţa de energie solară. După ce a depăşit pragul de 1 GW în 2022, cu proiecte puse în funcţiune de 1,4 GW, anul trecut piaţa din Grecia a mai crescut cu 20% până la o capacitate montată de 1,6 GW. Această creştere a fost generată cu precădere de realizarea unor proiecte la sol, dar de mici dimensiuni, de circa 500 kW. În acelaşi timp, proiectele de mari dimensiuni şi cele din zona rezidenţială au bifat creşteri sprijinite de o schemă de licitaţii şi de proceduri de autorizare simplificate“, se arată în raportul pentru 2023 realizat de SolarPower Europe, cea mai puternică organizaţie la nivel european destinată susţinerii energiei solare.