Oamenii uitau mâncarea pe foc chiar și în urmă cu 5.000 de ani, după cum confirmă resturile unei oale de gătit carbonizate descoperite în Germania.
Arheologii au descoperit faptul că oamenii din Epoca de Piatră uitau mâncarea pe foc după ce au examinat o grămadă de gunoaie compusă din cioburi amestecate la Oldenburg LA 7, o așezare neolitică pe care cercetătorii o consideră unul dintre cele mai vechi sate din Germania.
Cercetătorii au publicat un studiu cu privire la această descoperire în jurnalul PLOS ONE.
„Imediat ce am privit în interiorul oalei de gătit, a fost evident că ceva nu a mers bine”, a spus Lucy Kubiak-Martens, autoare principală a studiului și arheobotanistă, parteneră de cooperare la BIAX Consult, o companie specializată în arheobotanică și paleobotanică din Țările de Jos.
Analizele chimice ale reziduurilor încă lipite de cioburile ceramice au relevat „cruste alimentare” conținând urme ale diferitelor cereale antice cum ar fi grâu emmer și orz. Cercetătorii au descoperit, de asemenea, resturi de spanac sălbatic, o plantă cunoscută pentru semințele sale bogate în amidon, potrivit unui comunicat al Universității Kiel (Germania).
„Un ciob de ceramică care făcea parte odată dintr-o oală simplă cu perete gros conținea resturile semințelor de spanac sălbatic, care sunt înrudite cu quinoa și bogate în proteine. Existau și semințe de emmer, care, atunci când erau înmugurite, aveau un gust dulce. Părea că cineva amestecase cerealele cu semințele bogate în proteine și le gătise cu apă. Nu a fost întâmplător, a fost o alegere”, a spus Kubiak-Martens.
Deși există dovezi că oamenii măcinau ovăz sălbatic, probabil pentru făină, acum 32.000 de ani în Italia, oala spartă recent descrisă ar putea reprezenta prima încercare din lume înregistrată (și eșuată) de a găti terci. Este imposibil de spus dacă persoana a spart oala în loc să se deranjeze să o curețe sau dacă oala s-a spart natural la mult timp după incidentul culinar.
Un alt fragment de ceramică conținea reziduuri de grăsime animală, cel mai probabil lapte, care se scursese în lut. Cu toate acestea, nu părea că bucătarul în cauză amestecase vreun fel de cereale în lichid, astfel că laptele nu făcea probabil parte din terci.
„Faptul că cerealele erau înmugurite ne spune și când au fost recoltate acestea, adică undeva la sfârșitul verii. Pe vremea aceea, nu puteau să pună cereale pe raft și să le stocheze pentru uz ulterior așa cum facem noi astăzi. Trebuia să folosească imediat ceea ce recoltau”, a spus Kubiak-Martens.
Deși analizele anterioare ale probelor de sol au arătat dovezi ale gătitului cu asemenea cereale și semințe antice în această perioadă, acest studiu marchează prima dată când cercetătorii au găsit reziduuri arse de mâncare pe un vas ceramic în Germania din perioada neolitică și oferă o privire asupra dietei acestei persoane, conform comunicatului.
„Acest incident de gătit nu ne arată doar ultimul pas în rutina zilnică a pregătirii meselor a cuiva, ci și ultimul eveniment de gătit folosind această oală. Acestea sunt mult mai mult decât niște cereale carbonizate. Vedem cum își pregăteau oamenii mesele lor zilnice acum mii de ani”, a spus cercetătoarea, citată de Live Science.
Test de cultură generală. Cât de vechi este calendarul de 365 de zile?
Un mozaic cu creaturi marine a fost excavat în Turcia
Ce elefanți vânau neanderthalienii pe scară largă în urmă cu 125.000 de ani?